Modul este o categorie gramaticală specifică verbului, care indică raportarea acțiunii, întâmplării sau stării pe care acesta o exprimă la realitate. Modul unui verb este asociat șu cu alte categorii ale acestuia, cum ar fi timpul și aspectul.
În gramatica limbii române, modurile verbelor sunt împărțite în două categorii: moduri personale (predicative) și moduri nepersonale (nepredicative). Verbele la moduri personale (predicative) pot, spre deosebire de cele la moduri nepersonale, forma un predicat fără ajutorul unui verb auxiliar. Există cinci moduri personale și patru moduri nepersonale ale verbelor în limba română.
Modurile personale (predicative) ale verbelor în limba română sunt:
- Indicativul – mod personal care exprimă, de obicei, o acțiune prezentată de către vorbitor ca reală;
- Conjunctivul – mod personal care exprimă o acțiune posibilă sau realizabilă;
- Condițional-optativul – mod personal care exprimă o acțiune dorită;
- Prezumtivul – mod personal care prezintă acțiunea ca presupusă, bănuită sau probabilă;
- Imperativul – mod verbal personal prin care se exprimă un ordin, o interdicție, un sfat, un îndemn, o rugăminte etc. a subiectului;
Modurile nepersonale (nepredicative) ale verbelor în limba română sunt:
- Infinitivul – Mod nepersonal, considerat drept forma-tip a verbului și care denumește acțiunea exprimată de verb fără referire la nuanțele ei modale, temporale sau personale;
- Gerunziul – Mod nepersonal, de obicei nepredicativ, simplu, care exprimă acțiunea în desfășurare, fără referire la autorul ei sau la momentul în care se petrece acțiunea;
- Participiul – Mod nepersonal și nepredicativ, cu forme deosebite după gen și după număr, denumind acțiunea suferită de un obiect;
- Supinul – Mod nepersonal al unui verb, precedat în mod obligatoriu de una dintre prepozițiile „de”, „la” etc., având aceeași formă ca participiul trecut, de care se deosebește prin aceea că nu este variabil.
Lasa un comentariu