Broaştele care îşi doreau un rege (adaptare după Esop)

Într-o baltă mlăştinoasă trăia fericită o armată de broaşte. Cântau, dansau şi se bălăceau cât era ziua de lungă. După o vreme, şi-au dat seama că nu aveau rege, aşa că i-au trimis un sol zeului Jupiter, rugându-l să le dea şi lor unu.- Prea- puternice Jupiter, spuseră ele. Dă-ne un rege care să ne conducă şi să ţină ordine printre noi.

Când le auzi, zeul Jupiter râse din toată inima şi le aruncă un buştean mare, care făcu apa să sară în toate părţile. Broaştele s-au speriat groaznic, năpustindu-se la mal. După o vreme, cum buşteanul nu se mişca, o broască mai curajoasă s-a aventurat până la el şi l-a atins. Buşteanul a rămas nemişcat, aşa că broasca a sărit pe el şi a început să danseze.

Văzând asta, i s-au alăturat şi celelalte broaşte. Într-o zi, două, broaştele au revenit la îndeletnicirile lor obişnuite, fără a-l mai băga în seamă pe regele din mijlocul lor. Cu timpul, broaştele şi-au dat seama că regele nu le guverna aşa cum s-ar fi cuvenit, aşa că i-au trimis lui Jupiter încă un sol:

– Noi vrem un rege adevărat, care să ne poată conduce cu adevărat.

Jupiter s-a mâniat când le-a auzit vorbind astfel şi le-a trimis imediat o ditamai barza. Aceasta a început de îndată să le înfulece şi, nu după mult timp, era deja prea târziu ca broaştele să se mai poată căi de greşeala lor.

Morala: Gândeşte-te bine ce îţi doreşti! Nu mereu ceea ce îţi doreşti, este cel mai bun lucru.