Venus este cea de-a doua planeta de la Soare. Este cel mai stralucitor corp ceresc, cu exceptia Lunii Pamantului , ajungand la magnitudinea de 4.6. Venus atinge magnitudinea maxima cu putin inainte de rasarit sau imediat dupa apus, motiv pentru care a fost numita Luceafarul.
Venus este singura planeta a Sistemului Solar numita dupa o femeie. Totusi exista doua planete tinere, Ceres si Eris, care au primit nume asemanatoare.
Fiind cea mai stralucitoare planeta a Sistemului Solar, Venus a fost cunoscuta inca din preistorie. In mitologia babiloniana era cunoscuta ca Ishtar. Mai tarziu, romanii au numit planeta Venus, dupa zeita iubirii. In mitologia greaca, Venus era numita Aphrodita, iar in mitologia hindusa planeta Shukra .
Clasificata ca o planeta terestra, Venus este numita “sora Pamantului”, deoarece se aseamana cu acesta in marime, gravitatie si structura.
80% din suprafata planetei o reprezinta campiile vulcanice. Pe langa cratere, munti si vai, forme intalnite la toate planetele terestre, Venus prezinta cateva forme de relief unice. Printre acestea sunt „farra”, care ajung la dimensiuni de 20–50 km lungime si 100–1000 m inaltime, si „coronae”, inele circulare. Toate aceste forme au origini vulcanice.Cu toate ca exista putine informatii referitoare la structura interna a planetei , asemanarile de marime si densitate cu Pamantul sugereaza ca au structuri asemanatoare: miez, manta si crusta. Miezul este partial lichid.
Cea mai mare parte din suprafata planetei a fost modificata de activitatea vulcanica. Venus are mult mai multi vulcani decat Pamantul, 167 dintre acestia depasind 100 km. Craterele de pe Venus oscileaza intre 3 km si 280 km in diametru.
Suprafata planetei a fost cercetata in totalitate de-abia in ultimii 20 de ani. Din punct de vedere geologic Venus este tanara, cu intense activitati vulcanice. Sulful prezent in atmosfera i-a condus pe cercetatori la concluzia ca multi vulcani sunt inca activi. Totusi, nu se explica absenta lavei.
Venus este una dintre cele patru planete terestre ale Sistemului Solar, ceea ce inseamna ca are o structura asemanatoare Pamantului. Diametrul planetei este doar cu 650 km mai mic decat al Pamantului, iar masa este 81.5% din cea a planetei noastre. Cu toate acestea conditiile de la suprafata planetei sunt foarte diferite de cele ale Pamantului, datorita densitatii dioxidului de carbon din atmosfera.
Bogatia in dioxid de carbon corelata cu norii de dioxid de sulf genereaza temperaturi la suprafata planetei de peste 460 °C. Temperatura nu variaza in functie de noapte si zi , in ciuda miscarii lente de rotatie a planetei. Vanturile sunt blande , dar datorita densitatii atmosferei , transporta praf si pietre.
Presiunea atmosferica pe toata suprafata planetei este de 92 ori mai mare decat cea a Pamantului.
Desi Venus este mai aproape de Soare decat Pamantul, nu primeste aceeasi caldura si luminozitate de la acesta, datorita stratului de nori de sulf, care reflecta 60 % din lumina.Principala diferenta dintre Venus si Pamant este lipsa placilor tectonice, ceea ce reduce pierderea de caldura. Asa se explica faptul ca planeta nu genereaza un camp magnetic .
Campul magnetic al planetei este mai slab si mai mic decat cel al Pamantului. Magnetosfera este prea slaba pentru a proteja atmosfera de radiatiile cosmice.
Venus orbiteaza Soarele la aproximativ 108 milioane km, si face o rotatie completa in 224.65 zile pamantesti. Desi toate orbitele planetelor sunt eliptice, Venus este cea mai apropiata de circular. Cand se afla intre Soare si Pamant, atinge cea mai mica distanta fata de Pamant dintre toate planetele, o distanta de 40 milioane km.
Venus face o rotatie completa in 243 zile, de departe cea mai lenta dintre planetele mari. O zi siderala dureaza mai mult decat un an pe Venus. Toate planetele au o miscare de rotatie in sensul acelor de ceasornic. In acelasi sens au si miscarea de revolutie. Totusi, miscarea de revolutie a planetei Venus este in sens invers acelor de ceasornic. Cand s-a format din nebuloasa solara Venus avea o miscare de revolutie mult mai rapida , in acelasi sens cu celelalte planete, dar efectul fluxului (tidal effect) au incetinit miscarea, la valorile de acum.
Venus nu are sateliti. Conform teoriei lui Alex Alemi si David Stevenson de la Institutul Californian de Tehnologie , cu miliarde de ani in urma, Venus ar fi avut cel putin un satelit creat in urma unui impact. Dupa inca 10 milioane de ani , un alt impact a schimbat miscarea de revolutie a planetei, conform afirmatiilor lui Alemi si Stevenson.
Se stiau putine despre Venus pana in secolul 20. Observarile spectroscopice din anul 1900 au oferit primele indicii despre miscarea de revolutie a planetei. In 1970 au fost descoperite primele informatii despre suprafata planetei . Cele mai clare imagini obtinute de pe Pamant dezvaluie forme mai mari de 5 km. Mai multe informatii se pot obtine doar din spatiu.
Prima sonda spatiala lansata cu misiunea de a studia planeta a fost Venera 1. Contactul cu sonda a fost pierdut la aproximativ 2 milioane km de Pamant. Pe 14 decembrie 1962 , Mariner 2 a trecut la 34,833 km de suprafata planetei. Venera 3 a aterizat pe Venus la 1 martie 1966, dar sistemul de comunicari s-a intrerupt inainte de a trimite date . Pe 19 octombrie 1967 Mariner 5 s-a apropiat la 4000 km de suprafata lui Venus , oferind date de compozitie, presiune si densitate ale atmosferei. A urmat o serie de misiuni, lansandu-se sonde care au studiat planeta.
Prin programul New Frontiers, NASA intentioneaza sa lanseze o noua sonda in 2013 care sa studieze conditiile suprafetei planetei si structura sa.
https://www.youtube.com/watch?v=CWmi5v8goVA&feature=youtu.be
1 comentariu