Sfantul Andrei

Sfântul Andrei este ocrotitorul şi patronul României.

S-a născut în Betsaida, orăşel pe malul lacului Ghenizaret. Tatăl său era Iona din Galileea, iar fratele său a fost cunoscutul ucenic Petru. Sfântul Andrei a fost mai întâi ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul, mai târziu l-a urmat pe Hristos.

După moartea lui Hristos a propovăduit învăţăturile acestuia, ajungând până în Dobrogea.

Sfântul Andrei a avut un sfârşit de mucenic, fiind răstignit, la Patras, lânga Corint, cu capul în jos, pe o cruce în forma de X, careia i s-a spus „Crucea Sfântului Andrei”.

Se pare că sărbătoarea Sfântului Andrei s-a suprapus peste o mare sărbătoare a dacilor( venerarea unui zeu puternic), care coincidea şi cu sărbătorirea Anului Nou. Vechea sărbătoare a fost înlocuită cu prăznuirea sărbătorii Sfântului Andrei, ceea ce ne arată cât de puternic a fost impactul acestuia asupra poporului dac.

Potrivit traditiei si celor scrise de unii istorici si teologi din primele veacuri crestine, Sfantul Apostol Andrei a fost primul propovaduitor al Evangheliei la geto-daci, în teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră.

In preajma comunei Ion Corvin, din judetul Constanta, se afla Pestera Sfantului Andrei, unde se zice ca acesta a locuit câţiva ani. Alaturi s-a înalţat o frumoasă mănăstire, iar oameni din toata ţara, şi chiar din străinătate, vin acolo tot anul.

Pestera Sfantului Andrei, locul unde s-a adapostit si a propovaduit Cuvantul lui Dumnezeu este amintita în traditia orala, prin colindul cu referire la „schitul” sau „mănăstirea” lui Andrei.

Dupa ani în care locasul ramasese părăsit şi fără îngrijire, în decembrie 1990, ieromonahul Victor Ghindaoaru şi monahul Nicodim Dinca, de la Manastirea Sihastria, l-au amenajat ca schit.

Obiceiuri, credinţe, tradiţii

Se spune că în aceasta noapte se deschid cerurile.La miezul nopţii cocoşii cântă şi îngerii coboară din ceruri şi se luptă cu demonii ( strigoii ), apărându-i în acest fel pe oameni de forţele malefice.

Daca vitele mugesc în noaptea de Sfantul Andrei, e semn ca vin lupii. Ca să le ferească, gospodarii din Bucovina fac o cruce din ceară şi o lipesc pe cornul drept al vitelor.

Cu câteva zile înainte de această sărbătoare, femeile nu torc – „ca să nu toarcă lupii in casa”. Din aceasta zi si pana la Craciun, gospodinele nu mai torc si nu mai ţes la razboi, de teamă să nu se supere Prea Curata Fecioara Maria pe ele.

Daca e Luna Plina si cerul senin, va fi o iarna uşoară. De va fi Luna Plina, dar cu ninsoare sau ploaie, iarna va fi grea, cu zapezi mari.

Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este acela de a unge cu usturoi uşile şi ferestrele caselor, adăposturile animalelor. În trecut se credea că în noaptea Sfântului Andrei spirite rele ( strigoii ) părăsesc locurile lor întunecate şi pot intra în locuinte şi gospodăriile oamenilor, făcându-le mult rău. Usturoiul, cu mirosul lui puternic şi puteri miraculoase, putea alunga forţele răului.

În alte zone ale ţării se obişnuieşte ca usturoiul să fie păzit de fete pentru a nu fi furat de către flăcăi. Este un prilej pentru tineri de distracţie şi voie bună.

Românii din Transnistria au obiceiul numit Bocetul Andreiului. Fetele confecţionează o păpuşă din cârpe, care reprezintă anul care tocmai s-a scurs. Urmează un ritul de bocire a păpuşii, adică a anului care s-a sfârşit.

În această zi lupul îsi poate îndoi gâtul ţeapan, devine şi mai sprinten, astfel că pradă, indiferent că este animal domestic sau om, nu mai are scapare.De aceea vitele vor fi bine păzite şi se vor săvârşi ritualuri magice.

Sunt prezente şi practicile de aflare a ursitei, adica a viitorului sot. Fata de măritat prepara o „Turtuca de Andrei”, turtiţa subtire din făina de grâu, foarte sărată, o coace pe plita sobei şi o manca înainte de culcare. Baiatul care venea în vis să-i aducă apă ca să-si potoleasca setea urma să o ceară de nevastă în cursul anului.

Un obicei foarte cunoscut este şi acela de a pune grâu la încolţit într-un vas. Dacă grâul încolţea, răsărea şi creştea frumos, era semn că anul care urma o să aducă recolte bogate.

Tot în această noapte bătrânii priveau cerul şi în funcţie de semne doaar de ei ştiute prevedeau fenomenele meteorologice sau evenimente deosebite ce urmau să se întâmple.

Prin Colinele Tutovei, la Ovidenie sau la Sântandrei, se prepară din mălai şi făina, uneori numai din mălai de porumb sau de mei, o băutură fermentată numită covasă, care seamănă la gust cu braga. Această băutură se punea în străchini şi se împărţea vecinilor spre a fi băută. Se credea că, respectând acest obicei, vacile ar fi dat lapte mai mult şi mai gras.

Luna decembrie este numită popular Andrea, tot ca semn al cinstirii şi preţuirii acestui sfânt.