Participanţii se împart în grupe de câte trei-patru jucători, în frunte cu un comandant. Fiecărei grupe i se indică sectorul de desfăşurare a jocului şi timpul de îndeplinire a misiunii care constă în observarea atentă, dintr-un anumit punct, a unei zone bine stabilite.
Aceasta se face cu scopul de a comunica ulterior comandantului de grupa, respectiv de joc, mişcările de trupe ale unei presupuse tabere inamice (adverse).
Indicând locul unde poate fi găsit şi formula de raport cu care trebuie să i se adreseze comandanţii de grupa după îndeplinirea misiunii, comandantul de joc dă semnalul de începere a jocului.
Grupele trec concomitent la alegerea punctelor de observaţie, activitate care se desfăşoară în funcţie de priceperea şi imaginaţia membrilor grupelor participante la joc şi în special a comandanţilor.
Încheind activitatea, comandantul grupei ordonă observatorilor să se camufleze, el prezentându-se la comandantul jocului pentru a raporta îndeplinirea primei părţi a misiunii. În lipsa lui numeşte un înlocuitor la comandă şi grupele încep observarea atentă a zonei stabilite.
După expirarea timpului stabilit pentru observare, comandantul jocului, împreună cu cei ai grupelor, trec în revistă punctele de observaţie alese pe grupe şi stabilesc învingătorul.
Câştigă grupa care şi-a ales punctul care dă posibilitatea de a urmări pe scară largă mișcările inamicului şi în acelaşi timp este ferită de observarea de pe sol şi din aer, pe care o poate, eventual, efectua acesta.
Grupa care nu a reuşit să îndeplinească misiunea în timpul stabilit sau nu are efectivul complet după scurgerea acestuia este descalificată.
Jocul se va desfășura cu mai mult succes dacă, înainte de a începe, le va fi explicat copiilor ce înseamnă să fie cercetaşi.
În discuţie, se va sublinia că cercetaşul trebuie să vadă şi să asculte totul, rămânând neobservat. Pentru aceasta, este necesar ca el să știe să aleagă punctul de observaţie, respectând o serie de reguli, printre care:
– În apropierea pomilor, stâlpilor, căpiţelor de fân, pietrelor mari etc, punctul de observație trebuie ales în partea în care cade umbra, dacă este vorba de un copac, de asemenea va fi instalat pe ramurile mai groase, acoperite cu crengi bogate în frunze;
– Este interzis ca punctul de observaţie să se afle în apropierea punctelor de reper care ies în evidenţă pe înălţimi;
– Pentru observarea din şanţ se va alege un loc care înapoi are o ridicătură sau un tufiş; în felul acesta capul nu se va vedea;
– Nu vor fi instalate puncte de observaţie în copaci în care se află cuiburi de păsări, întrucât strigătele şi zborul acestora pot trăda poziţia cercetaşului;
– Observarea dincolo de gard sau din podul caselor se poate face prin crăpături;
Lasa un comentariu