Sahara, cel mai mare deşert de pe planeta noastra, având o suprafaţă de 9 100 000 kilometri pătraţi, este monitorizat în permanenţă de oamenii de ştiinţă, interesaţi de modul cum evoluează această formă de relief.
O ipoteză foarte interesantă este aceea că Sahel (extremitatea sudică a saharei) s-ar deplasa, în fiecare an, înaintând cu 15 km. Transformarea unor zone cultivabile în deşert are un impact nedorit asupra populaţiei, şi aşa afectată de vecinătatea nisipurilor fierbinţi.
Seceta aducătoare de foamete şi moarte reprezintă un fenomen cunoscut în ţări ca Etiopia, Sudan, Somalia. Ce rol are încălzirea globală asupra acestui fenomen? Dovezile aduse de oamenii de ştiinţă nu sunt suficiente pentru a da nişte răspunsuri exacte referitoare la legătura dintre cele două fenomene. Nu trebuie să uităm nici unele actiuni nesăbuite ale oamenilor, aşa cum sunt despăduririle în exces sau gestionarea necorespunzătoare a terenurilor în pantă.
Desenele descoperite în aceste ţinuturi şi realizate cu foarte mult timp în urmă, înfăţişează nişte ţinuturi cu vegetaţie bogată şi populate cu o mare diversitate de animale. Romanii, stăpânitori ai Africii de nord cu mult timp în urmă, (acum aceste ţinuturi sunt semideşertice), trimiteau spre capitala imperiului cantităţi impresionante de cereale, care erau obţinute fără a folosi irigaţiile.
Pe de altă parte, specialiştii spun că aceste schimbări sunt normale, făcând parte dintr-un ciclul climatic natural, asemenea ciclurilor glaciare. Aceste cicluri cuprind perioade mari de timp, trecerea nu se face brusc, de aceea stă în puterea oamenilor să înlăture efectele negative ale schimbărilor.
Cum se formează dunele. Dunele sunt forme de relief care ne impresionează prin liniile elegante, spectaculoase, unele de o mare fineţe.
Modul de formare al dunelor nu este complicat. Este nevoie de un mic obstacol şi de curenţi de aer. Schimbările bruşte ale direcţiei vântului pe suprafete mici dau naştere la grămăjoare de nisip. Obstacole pot fi ierburi, pietre, mici ridicături. Odată formată, mica grămăjoară devine ea însăşi obstacol, care atrage o cantitate din ce în ce mai mare de nisip. Uneori nu este nevoie de niciun obstacol, doar întâlnirea a doi curenţi de aer pot forma o grămăjoară de nisip, care treptat se transformă în dună. Vântul, cu forţa lui uriaşă, poate da naştere la dune cu adevărat imense. Forma dunelor este schimbătoare. Uneori dunele se deplasează, acoperind copaci, şosele şi chiar sate.
Alte deşerturi:
Marele Deşert Australian – 3 830 000 km pătraţi
Gobi ( Asia ) – 1 295 000 km pătraţi
Rub Al Khali ( Peninsula Arabică ) – 650 000 km pătraţi
Kalahari ( Africa de Sud ) – 520 000 km pătraţi
3 comentarii