Fie n>=1 si
n>=1 doua siruri de numere reale,
,
.
Daca ,atunci
=?
Inregistrati-va pentru a beneficia de cunostintele comunitatii, a pune intrebari sau a a raspunde la intrebarilor celorlalti.
Suntem o comunitate care incurajeaza educatia si in care se intalnesc know-how-ul si experienta cu perspective inovative de abordare a problemelor.
Autentificati-va pentru a pune intrebari, a raspunde la intrebarilor celorlalti sau pentru a va conecta cu prietenii.
V-ati uitat parola ? Introduceti adresa de email si veti primi o noua parola.
Please briefly explain why you feel this question should be reported.
Va rugam explicate, pe scurt, de ce credeti ca aceasta intrebare trebuie raportata.
Motivul pentru care raportezi utilizatorul.
Sirul ; bn=1+1/2+1/3+…..1/n-lnn este un sir descrescator ,
b(n+1)-bn=1/(n+1)-(ln(n+1)-lnn) Sa reamintim ca , daca f(x)=lnx conf.teoreme lui Lagrange pe intervalul(n , n+1) avem ln(n+1)-lnn=1/c ,unde n<c<n+1 sau
1/n>1/c>1/(n+1) de unde ;1/(n+1)-(ln(n+1)-lnn)<0. Deci b(n+1)-bn este un
sir descrescator si lumita lui nu este zero.Fie acum sirul .an=1+1/2+1/3+….1/n-ln(n+1). Sa facem si aici operatia ; a(n+1)-an=1/(n+1)-
(ln(n+2)-ln(n+1))> Luand din nou f(x)=lnx dr pe intervalul ((n+1) , (n+2))vom
avea ;ln(n+2)-ln(n+1)=1/c , unde n+1<c<n+2 sau 1/(n+2)<1/c<1/(n+1) sau ; 1/(n+1)-(ln(n+2)-ln(n+1))>0 < DE unde a(n+1).>an deci sirul este crescator In afara de acestea se vede usor ca an<bn, de unde cele doua siruri tind spre aceeasi limita .Lmita celor doua siruri s-a numit ”constanta lui Euler” , s-a notat cu „c” si s-a calculat ca c=0,5772….
Fie sirl; Cn=1+1/3+1/5+….+1/(2n-1)-(lnn)/2 unde (ln√n=(lnn)/2). Sa facem urmatoarea cosmetizare . Sa luam sirul dn=1/2+1/4+1/6….+1/(2n)-(lnn)/2 si cn+dn= [1+1/2+1/3+1/4+….+1/(2n)-lnn-ln2]+ln2=”c”+ln2.Dar dn=(1/2)*[1+1/2+1/3…+1/n-lnn)=”c”/2 Astfel in final , la limita,avem; lim(cn)+”c”/2= „c”+ln2 sau ; lim(cn)=c”/2+ln2.Cum in problema „c” s-a notat cu b si lim(cn) =c, rezulta ca; c=b/2+ln2
„an<bn, de unde cele doua siruri tind spre aceeasi limita”->Aceasta se intampla pe caz general?
Se vede ca an-bn=ln(n/(n+1))<0->an<bn si cand n->infinit an-bn->0
Domnule DD,nu inteleg o chestie ;sirul c_n+d_n nu formeaza tocmai sirul b_n;observ ca dumneavoastra ati scazut un ln2 si ati adunat un ln 2 si nu inteleg de ce sirul acela -ln2 tinde la c ;ca sa puteti afirma ca c_n+d_n=c+ln2
Cand sirul este 1+1/2+1/3+…1/(2n)rebue sa urmeze(-ln(2n)) Cum Cn+dn=1+1/2+1/3+….1/(2n)-lnn a trebuit sa adun si sa scad ln2 ,astfel -lnn-ln2=-ln(2n) dabia acum 1+1/2+1/3+….1/(2n)-ln(2n)=”c” asa ca :cn+dn=”c”+ln2 CLAR?
Marea problema este acea suma.
Avem
. Observam asemanarea dintre sirurile
, ceea ce conduce la considerarea subsirului
, deci
(1)
Acum, pentru a ajunge la acea suma din sirul
, trebuie sa „scapam” de fractiile cu numitorul par, deci de suma
(2).
Scazand (1),(2) avem
.
Acum,
. Prin trecere la limita, deducem
.
In concluzie,
.
NOTA: Poate parea cam complicat, dar nu e chiar asa.. e putin cam lung deoarece am incercat sa explic cum se pot stabili relatiile dintre cele doua siruri.
In cazul in care avem sirul
n>=1, sir de numere reale, astfel ca sirul
,n>=1, sa fie marginit, cum se poate afla limita sirului
n>=1?
Se presupune cumva ca limita acestui
exista (si e finita?)?
Se specifica doar atat, iar variantele de raspuns sunt:
![Rendered by QuickLaTeX.com D)1](https://anidescoala.ro/wp-content/ql-cache/quicklatex.com-9b279636489d0ab875e7d5255b9c7ab3_l3.png)
![Rendered by QuickLaTeX.com E)\frac{1}{e}](https://anidescoala.ro/wp-content/ql-cache/quicklatex.com-e81900f256e9599f59344b9013f00043_l3.png)
Va multumesc pentru informatii!
Consideram
si
.
Sa aratam ca
este marginit. Voi prezenta o demonstratie cu o idee similara cu cea pe care a prezentat-o domnul DD. Va multumesc pentru postare, domnule DD! ^_^
In acest sens, pentru orice
, consideram functia
. Din Teorema lui Lagrange, exista
cu
. Cum
. Noi vom avea nevoie doar de prima inegalitate, din care obtinem
. Adunam aceste inegalitati pentru
si obtinem pentru
ca
, deci
, adica
e marginit.
NOTA: Acesta este un rezultat cunoscut, pe care v-ar putea ajuta si pe viitor sa il tineti minte.
Vom folosi acum urmatoarea proprietate pe care o voi demonstra in caz general: Daca
sunt siruri marginite, atunci si sirul
este marginit. Intr-adevar, exista
cu
si
. De aici si folosind Inegalitatea modulului, avem
, deci si
e marginit.
Acum, cum noi stim ca
e marginit si cum am aratat ca si
are aceasta caracteristica, rezulta ca
e marginit, adica exista
cu
, adica
. Pentru
avem
, deci rezulta
. Cum
, din , deducem ca
este un sir convergent, iar
.
Foarte interesanta rezolvarea!Multumesc pentru explicatii…
Superb!
Cu multa placere!:) Va multumesc si eu pentru apreciere!
Multumesc! ^_^
Totusi ,revin si eu cu o curiozitate; daca a<x_n<b spunem ca sirul este marginit(am incadrat toate numerele sirului in alte 2 numere reale);o alta definitie a marginirii este |x_n|<M ;M>0 sau -M<x_n<M.(care dupa parerea mea nu sunt echivalente pt ca a doua definite este un caz particular a primei pt a=-b).
Sau teorema de fata precizeaza doar faptul ca sirul este marginit neoferind neaparat minorantul sau majorantul?
Spunem ca un sir
este marginit daca exista doua numere reale
astfel incat
.
Echivalent, un sir
este marginit daca si numai daca exista un numar
astfel incat
.
Presupunem ca exista un astfel de
. Din
, adica sirul este marginit.
Presupunem ca sirul este marginit. Atunci exista numerele reale
cu
. Fie
. Rezulta
. In plus, avem
si
(ultima inegalitate provine din faptul ca
). Din cele doua inegalitati, avem
, ceea ce inseamna ca
.
Demonstratie:
NOTA: In alegerea lui
in demonstratia implicatiei directe apar acei
pentru a ne asigura ca
. Totusi, cazul in care
nu era asa greu de tratat separat, caci acesta e echivalent cu tex]|a|=|b|=0 \Rightarrow a=b=0 \Rightarrow x_n=0,\forall n\geq 1[/tex] si atunci orice numar
poate fi ales ca majorant, caci
, pentru
.
avem
.
Deci, in ipoteza ca sirul nu are toti termenii nuli (caz in care am precizat o maniera de tratare mai sus), daca luam
Cu aceasta, rezultatul este demonstrat.
In legatura cu intrebarea despre majorant/minorant, nu sunt sigur daca inteleg bine. Dar as putea da urmatorul exemplu: daca noi stim ca
, aceasta inseamna ca sirul e marginit. Ori, aceasta inseamna ca exista un
cu
. Teorema nu precizeaza exact expresia numerica a acestui
, dar in cazul problemei precedente nu este nevoie de ea, ci este suficient sa stim ca acest numar finit exista.