Sa se indice punctele de discontinuitate si natura lor pentru :
*** QuickLaTeX cannot compile formula: \[ \begin{array}{l} f] *** Error message: \begin{array} on input line 10 ended by \end{document}. leading text: \end{document} Improper \prevdepth. leading text: \end{document} Missing $ inserted. leading text: \end{document} Missing } inserted. leading text: \end{document} Missing \cr inserted. leading text: \end{document} Missing $ inserted. leading text: \end{document} You can't use `\end' in internal vertical mode. leading text: \end{document} \begin{array} on input line 10 ended by \end{document}. leading text: \end{document} Missing } inserted. leading text: \end{document} Emergency stop.
Evident, f este continuă pe intervalele (-oo; 0) şi (0; oo), fiind compusa a două funcţii continue.![Rendered by QuickLaTeX.com x_n=\frac{1}{2n\pi},\;y_n=\frac{1}{\frac{\pi}{2}+2n\pi}.](https://anidescoala.ro/wp-content/ql-cache/quicklatex.com-6aa23ccf8dc7fadc7ebb76d6cd8bc8af_l3.png)
![Rendered by QuickLaTeX.com f(x_n)=\cos 2n\pi=1;\;f(y_n)=\cos(\frac{\pi}{2}+2n\pi)=0.](https://anidescoala.ro/wp-content/ql-cache/quicklatex.com-4b4d7f4fc7f634bcdb3046bbe5f714d1_l3.png)
au proprietatea lui Darboux dacă şi numai dacă
,
0 este punct de discontinuitate de speţa a doua, pentru că f nu are limită în acest punct. Putem proba ultima afirmaţie
luând 2 şiruri xn şi yn convergente la 0, pentru care f(xn) şi f(yn) au limite diferite şi anume:
Aceste 2 şiruri sunt constante şi au limitele diferite, 1, respectiv, 0.
Este interesant de ştiut că, deşi nu sunt continue în 0, funcţiile definite prin
iar dintre acestea are primitivă pe R numai f=f_0.
Cu bine,
ghioknt
Va rog sa nu va suparati pentru idea mea;
Fie finctia F :R->R unde ; F(x)=x^2.sin(1/x).Sa aplicm teorema lui Lagrangepe intervalul [0 , x], interval pe care F(x) este continua si derivabila Deci; (F(x)-F(0))/x=F'(c) , unde c apartine intervlului [0 , x] sau ;
(x^2.sin(1/x)-0)/x=xsin(1/x)=2c.sin(1/c)-cos(1/c).Relatiei ,x.sin(1/x)=2c.sin(1/c)-cos(1/c) sa-i aplicam lim(x->0). In acst caz , cand x->0 si c fiindi intervalul [0 , x] si c->0. Deci ; lim(x->0)[xsin(1/x)]=lim(c->0)[2csin(1/c)-cos(1/c)] sau 0=0-lim(c=>0)cos(1/c).Schimband litera c cu x avem ca ; lim(x->0)[cos(1/x)]->0. Rezulta ca
f(x)={cos(1/x) pentru x diferit de 0
……={0 , pentru x=0
este continua in x=0
Bună seara, domnule DD,
Atunci f are limita l în punctul a dacă şi numai dacă pentru orice şir ![Rendered by QuickLaTeX.com x_n\in S(a;D)](https://anidescoala.ro/wp-content/ql-cache/quicklatex.com-722677b624a556c7725384ebef09bf96_l3.png)
![Rendered by QuickLaTeX.com \lim_{n\to\infty}f(x_n)=l.](https://anidescoala.ro/wp-content/ql-cache/quicklatex.com-67de8979818df49f43ed5c8706944ec8_l3.png)
atunci f nu poate avea limita l în punctul a.
deci nu putem spune că ![Rendered by QuickLaTeX.com \lim_{x\to 0}\cos \frac{1}{x}=0.](https://anidescoala.ro/wp-content/ql-cache/quicklatex.com-6e72502a2075d1d3014ef8be483cea58_l3.png)
şi care tinde la 0. Pentru fiecare termen x_i teorema lui Lagrange aplicată
este corect, dar interpretarea
Dar aceasta mulţime este doar o submulţime a mulţimii S(0; R)
Abordarea dumneavoastră este foarte instructivă pentru că pune în evidenţă o aparentă contradicţie cu rezultatul raţionamentului
înfăţişat de mine. Voi lucra cu următoarea caracterizare a limitei unei funcţii într-un punct:
Fie f:D->R şi a un punct de acunulare pentru D; notez S(a;D) mulţimea tuturor şirurilor care îndeplinesc tripla condiţie,
are loc
Dacă însă găsesc
De ex. pt.
Fie acum un şir
funcţiei propuse de dv. pe intervalul [0; x_i] asigură că putem alege un număr c_i în (0; x_i) care satisface teorema.
Obţinem astfel un şir (c_n) pentru care rezultatul dv.
acestui rezultat este: pentru orice şir (c_n) din mulţimea şirurilor construite prin aplicarea teoremei lui Lagrange
funcţiei F,
care conţine şi şiruri ca cel din exemplul meu şi care infirmă faptul că f are limită în 0.
Cu stimă,
ghioknt
Deci domnul DD a aratat practic ca exista si o infinitate de siruri x_1 x_2…care tind la 0 iar f(x1) f(x2)… tind la 0 insa intervalul in care apartin aceste siruri este doar o submultime a lui R ,iar ideea este sa gasim 2 ast de siruri pt care limitele sunt diferite.
Draga colega”Ghioknt”, lucrand in domeniul fizicii, mi-am dat seama cat de mare insemnatate are matematica pentru cei ce se ocupa de probleme fizice si sincer, am avea mainile legate daca nu ar exista matematicienii. Pe mine m-a impresionat de cata atentie si vointa da dovada un matematician. Va citesc deseori modul de rezolvare si de expunere al unor probleme si vad modul de gandire al matematicianului.si va rog sa primiti multumirile mele pentru modul in care ati tratat toate problemele discutate
In modul meu de gandire.a stat faptul ca, in infinit, practic nu se poate stapani o functie dar, putem s-o intuim, folosind aparatajul matematic adecvat’ si in cazul problemei analizate; funtia de pornire F(x), teorema lui Lagrange si operatorul limita. Asta-i!!.. ,Gandirea mea cred ca este cam superficiala in acest domeniu. Cu deosebit respect DD