Mă văd nevoită să recunosc aici că sunt fan al mărcii cu pricina, așa că nu e de mirare că-mi mai „clătesc” retina pe site-ul lor din când în când. Doar că azi nu mi-au mai picat ochii pe un articol de îmbrăcăminte, ci pe o culoare – caisiu:
N-ar fi o noutate că un fruct a odrăslit numele unei nuanțe. Avem portocaliu și vișiniu, de exemplu. Însă, oficial, nu-l avem și pe caisiu, deși pare să-și fi făcut loc în vreo două dicționare de neologisme. Asta e, dacă țineți mult la rigoare, puteți să-i spuneți și altfel culorii respective. Altfel, oricum lumea cromatică e bizară și e de așteptat să nu-și fi făcut loc în DEX și DOOM chiar toate nuanțele posibile. Ba, aș îndrăzni să spun că poate acestea chiar țin de un anumit limbaj de specialitate.
PS: Mi se pare important de notat că cele două dicționare care l-au consemnat pe caisiu definesc nuanța ca fiind un fel de „galben-deschis”, iar exemplul de la care am pornit cu articolul e destul de departe de galben. Dar asta nu e nimic altceva decât un argument în plus pentru complexitatea lumii culorilor și iar n-am cum să spun cu certitudine că oricare dintre cele două surse greșește. Să nu uităm că, totuși, caisele (coapte) arată așa:
ăsta din poză nu era „roz piersică” pe vremuri?
N-am idee cum era pe vremuri. Dar ar putea fi și „roz piersică” 🙂
Sigur nu era piersiciu? 😀
:))) să știi că m-am gîndit, dar nu, niciodată n-am auzit „pe vremuri” piersiciu, doar „(roz) piersic[„. era culoarea tipică a unui material mai de doamne-ajută anterevoluționar, un fel de voal plin și vag catifelat la atingere (iată, era piersicos din toate punctele de vedere), din care se confecționau la croitorie toaaaate hăinuțele pentru nunți, botezuri și înmormî… pardon, serbări de partid.