Modul prezumtiv este un mod verbal personal și predicativ care exprimă o acțiune, o întâmplare sau o stare realizabilă, prezentată ca presupusă, bănuită.
La fel ca modurile condițional-optativ și conjunctiv, modul prezumtiv are două timpuri: prezent și perfect.
Prezumtivul prezent are forme specifice pentru, formate din viitorul verbului auxiliar a fi și gerunziul verbului cu sens lexical deplin. Auxiliarul poate avea două forme, una mai elevată (voi fi etc.), cealaltă mai curentă (oi fi etc.).
Exemplu de conjugare a verbului a merge la prezumtiv prezent: Eu voi fi mergând, Tu vei fi mergând, El/ea va fi mergând, Noi vom fi mergând, Voi veți fi mergând, Ei/ele vor fi mergând.
Prezumtivul perfect are aceleași forme cu ale indicativului viitor anterior, construite cu viitorul auxiliarului și participiul verbului de conjugat.
Exemplu de conjugare a verbului a merge la prezumtiv prezent: Eu voi fi mers, Tu vei fi mers, El/ea va fi mers, Noi vom fi mers, Voi veți fi mers, Ei/ele vor fi mers.
Ai dreptate
„Exemplu de conjugare a verbului a merge la prezumtiv prezent: Eu voi fi mers” = prezumptiv perfect!
Cand a intrat in gramatica modul prezumtiv, ca eu nu l-am invatat la scoala in anii ’70-’80?
Care diferența dintre prezumtiv perfect și viitor anterior?
în limba vorbită se spune :
„el o fi mers”