Adjectivele pot fi distinse din punctul de vedere al posibilităţii de a avea grade de comparaţie. Din această perspectivă, există următoarele trei clase de adjective:
- adjective care au grade de comparaţie (adjective comparabile). Acestea sunt majoritatea adjectivelor calificative care semnifică însuşiri cu intensitate variabilă: frumos, urât, mare, mic, scump, ieftin, tânăr, nou, bun, generos, proaspăt, gelos etc.
- adjective fără grade de comparaţie (adjective necomparabile). Acestea sunt aşa-numitele adjective cu intensitate constantă. Din această categorie fac parte:
- adjectivele relaţionale (ceresc, geografic, metalic, civil, comestibil, mondial, ostăşesc, politic, sportiv, economic, francez, mineral, etc.);
- cuvintele care funcţionează ca adjective, şi anume:
- adjectivele pronominale (acesta, acela, celălalt, oricare, fiecare);
- adjectivele adverbiale (aşa, asemenea, atare, gata);
- adjectivele gerunziale (arzândă, fumegândă);
- unele adjective calificative care exprimă însuşiri absolute, invariabile (absolut, conic, definitiv, lichid, brumăriu, nud, orb, chior, pătrat, mort, murg, mut, porumbacă, prismatic, roib, solid, şarg, veşnic, rotund, viu etc.);
- adjective care exprimă un anumit grad de comparaţie prin însăşi semnificaţia lor lexicală : major, minor, enorm, anterior, posterior, inferior, imens, maxim, minim, minuscul, infim, optim, uriaş, vast, arhicunoscut, hipersensibil, răscopt, străvechi, superior, gigantic, ultramodern etc. Folosirea acestor adjective la un grad de comparaţie este eronată.
Lasa un comentariu