Predicatul

Predicatul este partea principală de propoziție care spune ceva despre subiect. Cu alte cuvinte, predicatul este partea de propoziție de care depinde existența unei propoziții și care conferă subiectului o acțiune, o caracteristică, o stare sau o însușire. De cele mai multe ori, predicatul arată ce face, ce este sau cum este subiectul. Predicatul indică ce face subiectul, ce sau cine este subiectul, cum este subiectul.

Clasificarea predicatelor

Predicatele pot fi:

• predicate verbale
  • predicate verbale simple – acele predicate verbale care sunt exprimate prin verbe sau locuțiuni verbale la moduri personale. Exemple de predicate verbale simple.
  • predicate verbale compuse – acele predicate verbale care sunt exprimate prin verbe semiauxiliare modale și un verb de bază la conjunctiv sau infinitiv sau verbe semiauxiliare aspectuale și verb de bază la conjunctiv, infinitiv sau supin. Exemple de predicate verbale compuse.
• predicate nominale – acele predicate care sunt constituite din verbe copulative și unul sau mai multe nume predicative. Exemple de predicate nominale.

Predicatele pot fi exprimate prin:

• verb la un mod personal: Eu merg acasă.
• adverb predicativ: Poate că știi deja ce vreau să spun.
• interjecție cu valoare predicativă: Nică bâldâbâc! în apă.
• intonație predicativă: Vorba lungă, sărăcia omului.
• locuțiune verbală: A stat de veghe trei zile și trei nopți.
• locuțiune adverbială predicativă: Fără îndoială că voi merge la spectacol.

Acordul predicatului cu subiectul

În limba română predicatul se acordă cu subiectul. Acordul predicatului cu subiectul se face în general în persoană și număr. În cazul predicatului nominal sau dacă acesta este exprimat printr-un verb la diateza pasivă acordul se face și în gen.