Limba română este plină de expresii, multe dintre ele moştenite încă din cele mai vechi timpuri. Iată câteva dintre cele mai utilizate expresii româneşti, ce semnifică şi de unde provin.
S-a dus pe apă Sâmbetei – această expresie are sensul de “a dispărut”. În credinţa populară veche, apa sâmbetei era un râu care se varsă în Infern şi tot ce cădea în acea apă nu se mai putea găsi.
Munca de Sisif este o expresie ce semnifică a munci în zadar, a desfăşura o activitate inutilă. Sisif a fost un rege legendar, pe care Zeus l-a ucis pentru nesupunere să urce un deal din infern ducând în spinare o stâncă uriaşă. Dar cum ajungea în vârf, stânca alunecă şi Sisif trebuia să o ia de la început.
A fi în al nouălea cer este o expresie foarte des folosită pentru a exprima bucuria. În vechime se credea că cerul este alcătuit din mai multe bolte, iar în boltele de sus, ajungeau cei fericiţi.
A vinde pielea ursului din pădure este o expresie care înseamnă a promite un lucru pe care nu îl ai. Expresia a fost preluată din fabula „Ursul şi cei doi tovarăşi”, scrisă de La Fontaine. Doi prieteni i-au promis unui blănar pielea unui urs care încă era viu. Când cei doi au mers în pădure să caute ursul, unul dintre ei s-a urcat în copac, iar celălalt a făcut pe mortul, de frica animalului fioros.
Acarul Păun este o expresie care înseamnă ţap ispăşitor. Expresia provine de la un personaj pe nume Ion Păun, care era acar, adică muncitor feroviar, şi care a fost găsit vinovat de ciocnirea a două trenuri, accident feroviar produs pe 4 iulie 1923 într-o gara din judeţul Buzău. În ciuda faptului că vinovaţi de accidentul soldat cu 66 de victime era personalul gării, ancheta l-a scos vinovat pe acarul Păun.
Lasa un comentariu