Sistemul solar – Planeta Mercur

Mercur este prima planeta de la Soare si cea mai mica din Sistemul Solar.

Planeta Mercur a fost observata inca din mileniul III I.Hr. din vremea Sumerienilor, acestia numind-o Ubu-idim-gud-ud. Babilonienii numeau planeta Nabu sau Nebu, dupa numele dat mesagerului zeilor. In antichitate, Grecii au dat doua nume planetei: Apollo (cand era vizibila dimineata) si Hermes (cand era vizibila seara). In cele din urma au inteles ca dadusera doua nume aceleiasi planete , Phitagora fiind primul grec care a propus aceasta ideie.

Mercur a fost numita dupa zeul roman Mercurius ,zeu ce are corespondent in mitologia greaca pe Hermes iar in mitologia babiloniana pe Nabu. In India, planeta a fost numita Budha, dupa numele fiului lui Chandra (Luna). Chinezii cunosteau planeta ca fiind “steaua de apa” dupa unul din cele cinci elemente. Ebraicii l-au numit Kokhav Hamah, “steaua Soarelui”.

Mercur este cea mai mica dintre cele patru planete terestre, avand o structura asemanatoare cu cea a Pamantului. Diametrul planetei este de 4879 km la ecuator. Aceasta este chiar mai mica decat cei mai mari sateliti naturali din Sistemul Solar, Ganymede si Titan.

Planeta este compusa majoritar din metale, 70%, si 30% materiale silicate. Din punctul de vedere al densitatii, Mercur se situeaza pe locul doi in Sistemul Solar, cu 5.43 g/cm³, densitate putin mai mica decat cea a Pamantului. Densitatea lui Mercur poate fi folosita pentru a deduce detalii despre structura sa interna.Miezul de fier care ocupa 42% din volumul total, genereaza un camp magnetic ce ajunge la 1% din cel al Pamantului.
Nucleul este inconjurat de o manta de 600 km grosime. Invelisul exterior este de 100-200 km.

Mercur este prea mica pentru a avea o atmosfera semnificativa. Totusi gravitatia sa retine pentru perioade scurte de timp substante ca hidrogen, heliu, oxigen, sodiu , calciu si potasiu.

Mercur are cea mai excentrica orbita dintre planetele Sistemului Solar. Distanta dintre Mercur si Soare oscileaza intre 46,000,000 si 70,000,000 km, in functie de miscarea de rotatie a planetei.Temperatura la suprafata planetei Mercur, ce variaza intre −183.1 °C si 427 °C datorita lipsei unei atmosfere, conduce la convingerea ca pe planeta exista gheata. Originea ghetii nu se cunoaste inca, dar cele mai probabile doua surse sunt depuneri in urma impacturilor cu cometele si eliminarea unor gaze la suprafata planetei.Mercur e asemanatoare in aparenta cu luna Pamantului. Planeta prezinta numeroase cratere, unele intinzandu-se pe distante de sute de kilometri.Nu are sateliti naturali si nici o atmosfera substantiala. Se crede ca aceste cratere s-au format datorita faptului ca miezul si mantaua planetei s-au racit si contractat dupa solidificarea invelisului exterior. Mercur a fost intens bombardata de comete si asteroizi care au contribuit la formarea craterelor. Existenta unei atmosfere ar fi diminuat efectele produse de aceste impacturi.

In ciuda dimensiunii sale mici si a miscarii de revolutie greoaie (ii trebuie 59 zile pamantesti pentru o rotatie completa) Mercur are un puternic camp magnetic . Acest camp magnetic este suficient de puternic pentru a refracta razele Soarelui in jurul planetei, creand o magnetosfera. De asemenea retine razele solare in magnetosfera, fapt ce contribuie la incalzirea suprafetei planetei.

In zilele nopastre Mercur se apropie pana la 82 Gm de Pamant. Planeta este mai usor vizibila din emisfera sudica a Pamantului. De asemenea , ca si alte planete si cele mai stralucitoare stele, Mercur poate fi observata in timpul unei eclipse totale a Soarelui.

Timp de multi ani s-a presupus ca miscarea de rotatie a planetei Mercur se sincronizeaza cu miscarea de revolutie a Soarelui, asa cum Luna se sincronizeaza cu Pamantul. In 1965 s-a dovedit ca planeta se roteste in jurul Soarelui de trei ori la fiecare doua miscari de revolutie ale acestuia. Datorita acestei sincronizari, o zi solara dureaza 176 zile pamantesti.
Magnitudinea planetei Mercur variaza intre 2.0 si 5.5. Studierea planetei este dificila datorita apropierii sale de Soare. Telescopul Hubble nu poate observa planeta Mercur deloc, datorita sistemului care nu permite orientarea acestuia catre Soare.

Prima observare cu ajutorul telescopului a fost facuta de Galileo in secolul al XVII – lea. In 1639 Giovanni Zupi a observat cu ajutorul unui telescop ca planeta are o orbita similara cu cele ale lui Venus si a Lunii. Aceasta observatie a dus la concluzia ca Mercur se invarte in jurul Soarelui.

Observarea de pe Pamant nu a condus la prea multe informatii despre Mercur. Multe dintre proprietatile fundamentale ale planetei au fost descoperite cu ajutorul sondelor spatiale. Informatiile oferite de aceste sonde au fost completate de observarile recente de pe Pamant , utilizandu-se tehnologie avansata.

Prima sonda spatiala care s-a apropiat de Mercur a fost Mariner 10 intre 1974 si 1975 . Mariner 10 a studiat mai putin de 45 % din suprafata planetei datorita perioadei sale orbitale de 3 zile siderale mercuriene. Sonda s-a apropiat de trei ori de Mercur , cel mai mult la 327 km de suprafata planetei. La cateva zile dupa ultima apropiere de Mercur, Mariner 10 a ramas fara combustibil. Deoarece nu mai putea fi controlata orbita sa , sonda a fost programata sa-si inceteze activitatea automat.

Se presupune ca inca orbiteaza in jurul Soarelui, trecand aproape de Mercur la fiecare cateva luni.
Pe 3 august 2004 a fost lansata o alta sonda , Messenger, avand misiunea de a cerceta planeta Mercur. Prima apropiede de planeta a avut loc pe 14 ianuarie 2008, urmand sa aibe loc inca doua in octombrie 2008 respectiv septembrie 2009. Messenger are misiunea de a studia densitatea mare a planetei, istoria geologica, natura campului magnetic, structura miezului, daca intradevar polii sunt acoperiti de gheata, si de unde provine atmosfera lui Mercur. Messenger dispune de tehnologie care va produce imagini cu o rezolutie mult mai buna decat cele facute de Mariner 10.

Agentia Spatiala Europeana intentioneaza sa lanseze doua noi sonde in colaborare cu Japonia. O sonda va studia suprafata planetei Mercur iar cealalta magnetosfera sa. Misiunea va fi numita Giuseppe (Bepi) Colombo.