Dinozauri – Archaeopteryx

Archaeopteryx, din cate se cunosc, este prima si cea mai primitiva pasare. Numele provine din greaca, archaios insemnand vechi si pteryx, aripa.

Archaeopteryx a trait in Jurasicul tarziu, acum 155-150 milioane ani, in zona in care se afla acum Germania.

Asemanator in marime cu un Magpie european, Archaeopteryx putea creste pana la 0,5 m lungime. In ciuda marimii sale, a aripilor mari, si abilitatii de a zbura, Archaeopteryx are mai multe in comun cu dinozaurii teropozi mici, decat cu pasarile moderne. Are aceleasi trasaturi cu deinonychosaurs (dromaeosaurs si troontids): falci cu dinti ascutiti, trei degete cu gheare, o coada lunga osoasa, dinti secundari hiperextensibili si diverse trasaturi scheletice.

Aceste trasaturi fac din Archaeopteryx primul candidat pentru fosila de tranzitie intre dinozauri si pasari.

Termenul “pteryx”, inseamna aripa, dar poate fi tradus si ca pana. Omul de stiinta, Von Meyer a sugerat acest lucru in descrierea sa. Initial, s-a referit la o singura pana, apoi “Skelet eines mit Federn bedeckten” (schelet al unui animal acoperit cu pene).

In limba germana, aceasta descriere este inclusa de termenul Schwinge, care nu inseamna obligatoriu aripa folosita la zbor.

Paleontologia moderna plaseaza Archaeopteryx ca cea mai primitiva pasare. Nu se cunoaste cu siguranta daca este stramosul pasarilor moderne, dar este sigur o stransa legatura intre acesta si Archaeopteryx.

Archaeopteryx este atat de des folosit ca model al adevaratului stramos al pasarilor, incat pare eretica o negatie a acestei teorii. Lowe (1935) si Thulborn (1984), amandoi oameni de stiinta, au sugerat ca Archaeopteryx a fost un dinozaur care nu avea legatura cu pasarile mai mult decat alte specii. Kurzanov (1987) a afirmat ca Avimimus a fost mai degraba stramosul pasarilor decat Archaeopteryx.

In 2004, oamenii de stiinta au analizat craniul lui Archaeopteryx si au ajuns la concluzia ca avea creierul mult mai mare decat al celorlalti dinozauri. Regiunea asociata vederii ocupa o treime din creier. Alte arii bine dezvoltate implicau auzul si coordonarea muschilor.

Penele lui Archaeopteryx erau asimetrice si de forma celor ale pasarilor moderne. Penele cozii erau mai putin asimetrice. Nu este totusi clar daca Archaeopteryx doar plana sau era capabil sa bata din aripi. Archaeopteryx nu-si putea strange aripile, ca pasarile moderne. Aripile scurte si rotunjite ii permiteau sa zboare printre copaci si arbusti.

Modul de viata al lui Archaeopteryx nu se poate reconstrui. Exista cateva teorii referitoare la acesta. Cativa oameni de stiinta au sugerat ca initial, Archaeopteryx era adaptat la mediul terestru. Altii, au afirmat ca traia in copaci.

Pana in prezent au fost descoperite 10 fosile apartinand Archaeopteryx, toate intr-o regiune langa Solnhofen, in Germania. Prima fosila descoperita se afla in muzeul Humboldt fur Naturkunde, in Berlin.

Primul specimen complet de Archaeopteryx a fost descoperit in 1862, si a devenit o piesa de rezistenta in dovezile originii pasarilor, si confirmarea evolutiei.

Al noualea specimen a fost descoperit in 1876 in Blumenberg, langa Eichstatt, Germania, de Jakob Niemeyer. Asesta a schimbat fosila cu o vaca, cu Johann Dorr. Dorr a vandut-o in 1881 muzeului Humboldt Museum fur Naturkunde. Tranzactia a fost finantata de Ernst Werner von Siemens, fondatorul companiei care-i poarta numele.

Wilhelm Dames a descris fosila in 1884 ca pe cel mai complet specimen, si primul cu un cap complet.

In 1984, Sankar Chatterjee a descoperit fosile care, dupa afirmatiile sale, apartineau unei pasari mult mai vechi decat Archaeopteryx. Aceasta, se presupune a avea 210-225 milioane ani. Protoavis, dupa cum a fost botezata, nu s-a conservat indeajuns pentru a i se estima abilitatea de a zbura. Datorita conditiei in care s-a descoperit fosila lui Protoavis, Archaeopteryx ramane prima pasare recunoscuta universal.