Leneșul a fost din cele mai vechi timpuri subiect de inspirație în folclorul autentic românesc. Iată câteva dintre cele mai populare zicători despre leneși și lene, cele mai multe dintre ele pline de umor.
Singurul lucru rău în a nu face nimic este că nu poți ști niciodată când ai terminat ceva.
Lenea face pe bogat a i se urî şi pe sărac în nevoi a se tărî.
Lenea slujeşte omul ca omida pomul.
Lenea e cucoană mare care n-are de mâncare.
Îi aşa de leneş şi de mişel, că creşte iarbă sub el.
Trândăvia e cheia sărăciei.
Cele mai obositoare zile sunt cele în care n-ai făcut nimic.
Hărnicia aduce pâine, lenea sărăcie.
Trândavul crede că anul are 18 luni.
Omul leneș moare de foame.
Până se încălță, soarele se-nalță.
Cade para mălăiață în gura lui Nătăfleață.
Lenea caută de lucru, dar nu dorește să-l găsească.
La joc e ca focul; la lucru e ca butucul.
Lenea face pe bogat a i se urî și pe sărac în nevoi a se târî.
Lenea face mintea să ruginească.
Nu bea apă din pumnul altuia că niciodată nu vei fi sătul.
Până acum n-a lucrat nimic, și acuma șede.
De la sobă pân la foc pentru leneş e mult loc.
În casa leneşului întotdeauna e sărbătoare.
Leneşul fuge când e vorba de muncă, dar vine cel dintâi când e vorba de mâncare.
Lenea e începutul răutăților.
Trândavul se pricepe la trei lucruri: să mance, să doarmă şi să se supere..
Cine la tinereţe e leneş, suferă la bătrâneţe.
Lasa un comentariu