Copiii sunt cea mai de preţ comoară a părinţilor, iar dragostea copiilor pentru părinţi nu poate fi comparată cu nimic pe lume.
Iată o colecţie frumoasă de proverbe inspirate din această legătură unică, cea dintre copii şi părinţii lor.
Cine nu e supus părinţilor săi, nu e sincer sau credincios nici cu prietenii.
Ai casă, nu te teme de frig, vânt şi ploaie; ai copii, nu te teme de sărăcie şi necazuri la bătrâneţe.
Copiii mici nu te lasă să dormi, cei mari nu te lasă să respiri.
Sunt vrednici de laudă copiii care ascultă de părinţi.
Copii răi întâlneşti, dar niciodată mame rele.
Există trei feluri de iubiri fireşti faţă de părinţi: cea mai înalta este de a-i ajuta, a doua de a nu-i supăra şi ultima de a-i suporta.
Prea mare bunătate a părinţilor duce la pierderea copiilor.
Un tată aspru va avea copii buni; o mama îngăduitoare va avea copii răi.
Cine are bani mulţi şi nu are copii, nu e bogat; cine are copii mulţi şi nu are bani, nu e sărac.
Posteritatea nu-ţi aparţine decât dacă fiul tău se joacă înaintea porţii tale.
Dacă copilul nu plânge, mama nu-l înţelege.
Colivie fără păsări, stup fără albine, casă fără copii!
Mama iubeşte duios, iar tatăl cu înţelepciune.
Cine vrea să ştie cum sunt tatăl şi mama să privească fiul şi fiica.
Copilul rămâne copil, chiar dacă ajunge conducătorul unei ţări.
Copii mici, griji mici; copii mari griji mari.
A-şi lăuda copilul înseamnă a se lăuda pe sine; a-şi certa părintele înseamnă a se veşteji pe sine.
Lasa un comentariu