Poți fi de ajutor la urmatoarele teme
Şoarecele orăşean
Îl pofti-ntr-o zi la masă
Pe cumătrul său câmpean
Şi-i servi o cină-aleasă.
Pe-un covor de Orient
Veseli masa aşternură,
Făr’ a pierde un moment
Ei ospăţul începură.
Din belşug erau de toate.
Dar când cheful fu în toi.
Nişte zgomote ciudate
Tulburară pe cei doi.
Speriaţi nevoie mare,
O tuliră să se-ascundă
Căci afară, la intrare.
Cineva stătea la pândă.
Linişte când se făcu,
Părăsind ascunzătoarea,
Zise gazda: — Haide-acu
Să ne isprăvim mâncarea
—Mulţumesc, m-am săturat!
—De-acum nici n-am să mai vin
La ospăţul tău bogat,
Să mănânc cu frica-n sân.
Hai la ţară, sper să-ţi placă
Stau la masă fără frică.
Chiar de-i cina mai săracă.
Nimeni pofta nu mi-o strică.
1 comentariu