Zi cu zi îmi faci cadou,
Puică galbenă un ou
Şi nici n-ai avut habar
Că-mi laşi zilnic în cuibar,
Parcă lunecat din cer,
Dintr-o stea, un giuvaer,
În uimirea mea adâncă,
Uit că oul se mănâncă
Şi mă uit, mărire ţie!
Ca la o minunăţie.
Ăsta-i oul de găină?
Ăsta-i ochiul pe slănină?
Asta s-a vândut la piaţă?
Ieri şi azi de dimineaţă?
Nu se poate! Ce, nu ştii
Că nu vând bijuterii
Mama Voica şi Dumitra
Nici cu coşul, nici cu litra?
Precupeţ de har şi nimb?
Marfa asta nu-i pe schimb.
Prin petala de opal
Se străvede un cristal,
Şj-ntr-un sâmbure de ceaţă
Strânsă-n tainele de viaţă
Încolţeşte veşnicia
Asta ţi-e bijuteria.
Puică, ouăle matale ”
Nu le capeţi pe parale,
Că sunt lucruri geniale.
Aoleu, ce proastă eşti!
Nici măcar nu te gândeşti.
Giuvaere, de Tudor Arghezi
Poți fi de ajutor la urmatoarele teme
1 comentariu