Limba română este presărată cu o mulţime de expresii cunoscute, unele dintre ele având chiar tente amuzante, ale căror explicaţii, origini şi semnificaţii probabil nici nu le-ai bănuit până acum.
Iată câteva expresii româneşti pe care le folosim în limbajul nostru de zi cu zi şi află ce reprezintă acestea!
S-a dus pe apă Sâmbetei – Aceasta este o expresie prin care vrem să spunem despre un anumit lucru că a dispărut, s-a pierdut, s-a irosit. În credinţa populară străveche, apă sâmbetei era un râu despre care se presupunea că se varsă în Iad, cu alte cuvinte tot ce cădea în apa respectivă nu mai putea fi găsit.
A face capul calendar – Poate atunci când o auzi îţi sună mai mult a joc simpatic de cuvinte, dar şi această expresie are o explicaţie a ei. În vechime, în calendare apăreau foarte multe cifre şi evenimente astronomice, geografice, date istorice importante, practic un amalgam care nu putea fi ţinut minte.
Mă simt în al nouălea cer – Atunci când nu îţi mai încapi în piele de bucurie, cu siguranţă foloseşti deseori expresia aceasta. Explicaţia este bazată pe credinţa populară că cerul este alcătuit din mai multe bolte. În boltele de sus, se spunea că ajung cei fericiţi, iar de aici a apărut şi expresia deja celebră.
Dacă tăceai, filozof rămâneai – O expresie care are rolul de a atrage atenţia asupra faptului că uneori tăcerea este mai importantă decât cuvântul. Aceasta îşi are originea în lucrarea “Mângâierile filozofiei” care aparţine filozofului antic Boethius care a ajuns în închisoare după ce a făcut nişte declaraţii care n-au plăcut regelui.
A freca menta– Această este o expresie foarte des folosită atunci când vrem să spunem că pierdem timpul. La prima vedere pare o expresie inventată, apărută de nicăieri pentru a da o tentă ironică situaţiei. În realitate, expresia a apărut în urmă cu un secol şi jumătate în cârciumi, unde mesele boierilor erau frecate cu mentă pentru a avea un miros mai plăcut. Copiii care voiau să câştige un ban frecau menta în aceste cârciumi.
Muncă de Sisif – Expresia se referă la un efort făcut în zadar. Sisif a existat în realitate, fiind un rege legendar, pe care Zeus l-a pedepsit pentru nesupunere să urce un deal din infern ducând în spinare o stâncă uriaşă. Dar cum ajungea în vârf, stânca aluneca şi Sisif trebuia să o ia de la început.
Acarul Păun – Acesta este o expresie care înseamnă a găsi un ţap ispăşitor. Expresia provine de la un personaj real, pe numele său Ion Păun, care era acar, adică un muncitor feroviar, care a fost găsit vinovat de ciocnirea a două trenuri. Accidentul s-a produs într-o gară din judeţul Buzău pe 4 iulie 1923. În urma acestui accident au murit 66 de persoane, iar alte 105 au fost rănite, iar ancheta a scos la iveală că vinovat este acarul Păun, în ciuda faptului că responsabilitatea le aparţinea şefilor gării.
A nimerit orbul Brăila – Poate şi tu ai auzit de multe ori această expresie ca o încurajare de a merge înainte, mai ales atunci când te temeai că nu vei găsi calea cea corectă. Acestei expresii i s-au găsit mai multe explicaţii. Una dintre ele ar fi aceea că Brăila este un oraş atât de bine sistematizat, încât nimeni nu se poate rătăci în el. A două explicaţie, destul de plauzibilă, este apropierea fonetică dintre Brăila şi alfabetul Braille.
Lasa un comentariu