O minigrila Sudoku este o matrice 4 x 4 de numere intregi cu proprietatea ca in fiecare linie ,fiecare coloana si fiecare bloc 2 x 2 ,numerele de la 1 la 4 apar exact o data.Cate minigrile Sudoku distincte se pot construi ?
a)280 b)288 c)282 d)285 e)284 f)290
Răspunsul este 288, dar fiind destul de complicată problema, aș vrea să știu care e sursa. De asemenea, v-ați referit greșit la „fiecare bloc 2×2”. Condiția se impune doar blocurilor 2×2 din colțuri.
Intr-adevar blocurile sunt cele din colturi. Pe figura erau delimitate de linii rosii.🙂 . Am plecat de la ideea ca in acest joc se pleaca de la situatia din figura.
Mutumesc pentru raspuns . Asa am obtinut si eu. Voiam o verificare. Problema este dintr-o culegere de admitere la UPT. Cum am judecat-o eu :
Nu m-am jucat niciodata Sudoku
Am observat mai intai ca prin permutari circulare obtin o asemenea matrice celei din figura.Deci cu blocul 2×2 din stanga sus obtinem prin permutari circulare 4 asemenea matrice.Daca schimbam locul elementelor din blocul stanga sus intre ele obtinem 4! variante. Si cum pentru fiecare varianta avem 4 matrice : Total 24 variante x 4 matrice = 96 variante .
Deci plecand de la pozitia cu blocul din stanga sus , putem pozitiona celelalte 3 blocuri in locul lui si vom obtine pentru fiecare acelasi nr. de variante.
Total : 3 x 96 variante = 288 de variante.
As fi curios daca am gandit corect si cum ati gasit dvs. rezultatul.
Multumesc.
Nu am înțeles nimic din ce ați scris aici.
Prin permutari circulare : 1→2→3→4→1 plecand de la blocul 2×2 din stanga sus obtinem o asemenea matrice , adica :
si asa mai departe.
Prin permutari circulare : 1→2→3→4→1 plecand de la blocul 2×2 din stanga sus obtinem:
Permutari circulare pe toata matricea de plecare.La a 4-a permutare ajungem de unde am plecat , cu blocul 2×2 stanga sus.
Deci permutăm circular blocurile, nu numerele 1,2,3,4, așa cum ați scris.
Ce e neclar: cum alegem matricea de start? De ce la sfârșit înmulțim cu 3 (și nu cu 4), nu toate blocurile 2×2 pot fi folosite?
Care e argumentul că în felul ăsta (pe care, de fapt, tot nu l-am înțeles) obținem toate minigrilele, fără repetiție?
Iată soluția mea. Mai întâi definesc zona principală a matricei ca fiind zona cu steluțe de mai jos.
Afirmația este următoarea: zona principală poate fi completată în de moduri, iar restul matricei în
Prima parte a afirmației e destul de evidentă, așa că mă voi ocupa de partea a 2-a.
Să presupunem că am completat zona principală și să ne concentrăm pe cele două elemente care se află pe diagonala blocului 2×2 stânga sus.
Desigur, pe prima linie și pe prima coloană trebuie să mai apară un , în exteriorul primului bloc 2×2. Să alegem, de exemplu:
Atunci, în blocul 2×2 din dreapta jos există exact o căsuță pe a cărei linie și coloană nu există niciun . Desigur, trebuie pus acolo . Pentru , în acest ultim bloc 2×2 mai sunt 3 posibilități de așezare (marcate cu steluțe mai jos).
Odată aleasă poziția lui , completarea se face în mod unic (după ce am completat zona principală). De exemplu
Eu propun și următoarea abordare, care pleacă de la întrebarea: în cazul în care această problemă îmi apare la examen, cam cât timp am la dispoziție pentru a găsi răspunsul (nu rezolvarea)?
Ai sugerat că blocul de 4, poate fi completat în 4!=24 de variante. Asta înseamnă că mulțimea tuturor matricelor se partiționează în 24 de clase disjuncte două câte două, fiecare clasă conținând toate matricele care au o anumită variantă a lui . Nu e greu de observat, iar la ananghie doar presupui, că toate clasele au același cardinal, deci răspunsul trebuie să fie un număr divizibil cu 24. Dacă propunătorul nu a fost hain, o să găsești un singur asemenea răspuns.
Păi abordarea asta a propunătorului problemei mi s-a părut cam evidentă din start, citind „soluția”. E relativ clar că numărul căutat se divide cu 24. Mă descurc apoi și cu 4. Problema e de unde scot divizorul 3?