Se considera multimea ∈
a) Sa se arate ca M este un interval
b)Sa se stabileasca valoare de adevar a propozitiilor:
p:”∀a,b a∈M^b∈M→a+b∈M” si
q:”∀a,b a∈M^b∈M→ ab∈M”
Inregistrati-va pentru a beneficia de cunostintele comunitatii, a pune intrebari sau a a raspunde la intrebarilor celorlalti.
Suntem o comunitate care incurajeaza educatia si in care se intalnesc know-how-ul si experienta cu perspective inovative de abordare a problemelor.
Autentificati-va pentru a pune intrebari, a raspunde la intrebarilor celorlalti sau pentru a va conecta cu prietenii.
V-ati uitat parola ? Introduceti adresa de email si veti primi o noua parola.
Please briefly explain why you feel this question should be reported.
Va rugam explicate, pe scurt, de ce credeti ca aceasta intrebare trebuie raportata.
Motivul pentru care raportezi utilizatorul.
Sa rezolvam egalitatea
.
1. Daca
Pentru ca egalitatea sa fie adevarata, ar trebui ca [x]=0 sau [x]+2x=0, ceea ce pe intervalul (-infinit;0) nu este posibil. Asadar pe acest interval nu exista solutii.
2. Daca x=0, primim egalitatea 0=0, care e adevarata, asadar x=0 este solutie.
3. Daca
Stim ca [x] este un numar natural, deci le luam pe cazuri:
I. Pentru [x]=0 primim x=0, care nu apartine intervalului (0;+infinit), asadar in cazul acesta nu exista solutie.
II. Pentru [x]=1 primim x=(2+radical(2))/2. Deoarece partea intreaga a x-ului primit este egal cu 1, inseamna ca x=(2+radical(2))/2 este solutie.
III. Pentru [x]>1 se observa ca
, asadar nu vor mai exista alte solutii.
In concluzie,
.
*Poti vedea ca s-a dovedit contrariul punctului a), adica M NU este un interval.(nu ai scris gresit cerinta?)
La punctul b):
Fie a=(2+radical(2))/2 si b=(2+radical(2))/2.
Pentru aceste valori(egale intre ele), primim ca propozitiile p respectiv q sunt false.(MENTIONEZ, ca daca s-ar spune ca a nu poate fi egal cu b, atunci ambele propozitii ar fi adevarate).
Revin cu enuntul corectat.
Multumesc mult!
In cazul acesta e altceva:D. (Nu mai scriu rezolvarea punctului a), deoarece ai deja una).
b)
1. Propozitia p:
Deoarece M=(-infinit;0], oricum am alege un a si un b, care vor apartine M, primim ca a<=0 si b<=0. Adunand doua numere <=0, vom primi o valoare <=0, deci a+b va apartine M.
In concluzie, propozitia p este adevarata.
2. Propozitia q:
Deoarece a<=0 si b<=0, primim ca ab>=0, adica produsul ab nu va apartine M in orice caz.
In concluzie, propozitia q este falsa.