Dacă e să fiu sinceră, nici eu nu-mi amintesc să fi fost grozav de pregătită pentru simulările de examene. N-am fost nici pentru Capacitate și nici pentru Bacalaureat și pun pariu că suntem destui care nu neapărat că ne bazăm pe îngrășatul porcului în Ajun, dar care pur și simplu funcționăm mai bine când suntem mai presați de termenele limită. Dar lăsând la o parte materia în sine, nu pot să nu remarc încă o dată cât de prost stau unii cu logica sau cât sunt de lipsiți de discernământ atunci când vine vorba de adaptat discursul la un mediu formal, academic…
Totuși, mă delcar impresionată de această mostră de mentalitate: ”trăsăturile locuitorilor din Maramureș sunt meșterimea și șmecheria. Adică sunt secretoși cu ce fac în ateliere, să nu facă și restul ca ei că n-ar mai avea ce să vândă la turiști”. Nu-mi place să admit, dar copilul ăsta pare să fie mult mai racordat la realitate decât eram eu la 14 ani (ba poate chiar și pe la 18 ani :D) 🙂
În rest, vă las să ascultați și să vă alegeți voi perla preferată:
Nu e vorba de adaptarea la un limbaj elevat (sau măcar corespunzător), ci de văditul dezinteres faţă de simulări şi chiar examene (mai ales la BAC…). Copiii ăia scriu la caterincă, pe bună dreptate, un simplu comentariu la poezie sau nişte banale răspunsuri doar ca să se dea mari în faţa blocului după aceea, că „uite bă, io am scris la subiectu’ II că dealurile au copite şi că nuş’ ce oameni de pe nu mai ştiu unde sunt şmecheri şi nu mai ştiu ce-am mai scris. Să mor io că aşa am scris”.
Am dat aceeaşi simulare şi se putea lua foarte uşor un 8 dacă nu bagi un vocabular sec, aproape de cartier, compunând un text de care mai că-ţi vine silă să-i dai un punctaj. Măcar dacă ar fi fost interpretarea corectă, dar ce să ştie elevul, că doar n-a mai auzit de metaforă în viaţa lui….
Sau sunt prea dură? 😀
EMI!?!?!
Nu-mi vine sa cred CE ai putut sa scrii…
CUM adica „Nu-mi place să admit, dar copilul ăsta pare să fie mult mai racordat la realitate decât eram eu…”? Adica SI DUMNEATA consideri ca principalele trasaturi distinctive ale celor din Maramu’ sunt „meșterimea și șmecheria”? SI PE DUMNEATA – ASTA te frapeaza la ei? Nu perenitatea? Nu indarjirea in pastrarea traditiilor (INCLUSIV a straielor) din vechime? Nu indarjirea in apararea a „ce-i al lor”, fie ca-i vorba despre animale sau despre pamant, sau ca-i vorba despre iubita / nevasta si „coconi”? Nu vorbirea succinta, uneori exagerat prescurtata („mămăli’ cu brâ’ cu la’ ” constituind un exemplu curent frapant)?
„Mesterimea”? Da, intrucat la ei (ca si la moti) terenul cultivabil este cu totul insuficient ca suprafata si rodnicie, si tinand cont de faptul ca la ei prin traditie familiile au multi copii, este greu de hranit familia de pe urma agricultuii, astfel incat vrand-nevrand unii dintre ei (multi – ca proportie din populatia locului) s-au indreptat pt castigaea traiului catre mestesuguri (si partial ASTA a dat nastere acelor comori – vestimentare („vulturii” de la clop si straiele ornate cu o migala greu de egalat – fie ca e vorba despre cojoace / ilice sau braie (chimire) sau alte piese vestimentare) si arhitectonice (incepand cu portile sculptate si terminand cu „cimitirul vesel”, trecand prin locuinte si biserici – toate confectionate (aproape) exclusiv din lemn, fara „adaos” metalic (fara cuie de fier – doar eventual cuie de lemn), caci lemn au din belsug iar (pt ei) fierul era scump si greu de gasit).)
„Smecheria”? CE definesti dumneata drept „smecherie”? Pastrarea „secretului profesional”? EXACT ASTA fac intr-una (si in zi de azi) mai-toate marile firme, precum si orice firmulita cat de mica (sau persoanele cu initiativa economica individuala) care in activitatea lor se bazeaza pe o tehnologie specifica si inedita. Mai stii si vreun ALT domeniu in care s-ar vadi a fi „smecheri”? (Bataia cu cutitele intre flacai (deobicei „de la” fete), poate – o alta trasatura caracteristica a locului?) Sau CE anume?
Nu m-am asteptat, din partea dumitale – imi pareai mult mai matura in gandire…