De-a lungul timpului, inventatorii români s-au făcut remarcaţi prin realizările lor care au revoluţionat lumea. Multe dintre aceste inveții fac şi astăzi parte din viaţa noastră, graţie acestor mari deschizători de drumuri.
Iată câteva dintre invenţiile româneşti care au schimbat lumea:
Nicolae Paulescu este medicul român care în 1921 a inventat injecţia cu insulină. Omul de ştiinţă a demonstrat eficiența acestei substanţe în reducerea hiperglicemiei şi a folosit insulina în tratarea diabetului.
Inginerul român Henri Coandă a inventat motorul cu reacţie şi a descoperit efectul care îi poartă numele. Henri Coandă a construit primul avion cu reacţie, botezat Coandă 1910, la Salonul Internaţional aeronautic din Paris, în 1910. Aparatul nu avea elice, avea două aripi şi un singur loc, o lungime de 12,5 metri şi o greutate de 420 kg, dar adevăratul motiv de uimire era sistemul de propulsie, ce a revoluţionat construcţia motoarelor de avioane.
Ioan Cantacuzino este medicul român care a invetat vaccinul antiholeric, metoda de vaccinare antiholerică, numită „metoda Cantacuzino”, fiind folosită în prezent în ţările unde se mai semnalează cazuri de holeră.
Lumea ar fi aratat altfel astăzi, dacă în 1827 Petrache Poenaru nu ar fi inventat stiloul, revoluționând astfel domeniul instrumentelor de scris.
Savantul Grigore Antipa este inventatorul dioramei, adică reprezentarea unei porţiuni de peisaj, ce conţine animale împăiate şi obiecte de decor, oferind impresia unui peisaj real. Muzeul Naţional de Istorie Naturală din Bucureşti este prima instituţie din lume care a prezentat dioramele biologice, din 1908. Acest mod de prezentare cu ajutorul dioramelor a fost încă de la început un succes, de aceea multe muzee din întreaga lume au urmat exemplul muzeului din Bucureşti.
În 1950, omul de ştiinţă Nicolae Vasilescu-Karpen a conceput pila termoelectrică cu temperatura uniformă”, cunoscută acum drept „pila lui Karpen”. Karpen a spus încă de la început că aparatul va genera energie la nesfârşit, fără nicio intervenţie suplimentară, iar mecanismul nu s-a oprit nici în ziua de astăzi. Obiectul este păstrat de Muzeul Naţional Tehnic „Dimitrie Leonida”, din Bucureşti.
Lasa un comentariu