Definiția substantivului, conform dicționarului explicativ al limbii române este: parte de vorbire care denumește lucruri, ființe sau noțiuni abstracte și care se modifică, în cele mai multe limbi, după număr și caz.
Substantivul este partea de vorbire care denumeşte obiecte. Prin obiecte se poate înţelege: fiinţe, lucruri , plante, fenomene, acţiuni, relaţii, stări, însuşiri etc.
În limba română substantivele se modifică după număr și caz.
Clasificarea substantivelor
Substantivele pot fi:
- Substantivul propriu denumește individual o ființă. Exemple de substantive proprii
- Substantivul comun indică obiectele de același fel. Exemple de substantive comune
- Substantivul numărabil denumește obiecte separate care se pot număra. Exemple de substantive numărabile
- Substantivul nenumărabil denumește obiecte care nu se pot număra. Exemple de substantive nenumărabile
- Substantivul colectiv exprimă o colectivitate. Exemple de substantive colective
- Substantivul compus este format din două sau mai multe cuvinte cu sens unitar. Exemple de substantive compuse
- Substantivul concret denumește un obiect sau substanța constitutivă a unui obiect. Exemple de substantive concrete
- Substantivul abstract denumește o abstracțiune. Exemple de substantive abstracte
- Substantivul epicen denumește ființe și are aceeași formă indiferent de sex. Exemple de substantive epicene
Lasa un comentariu