Pentru că Moș Crăciun nu poate căra chiar totul de unul singur, în Ajunul Crăciunului îngerii sunt trimiși să-i dea o mănă de ajutor.
– Ce faci aici, leneșule? Sau ai și împărțit darurile? îl certă Sfântul Petru pe unul dintre îngeri, care ședea tacticos pe un nor.
– Aoleu, era să uit! îi răspunse îngerul, apucând coșul și pornind în zbor către Pământ.
Ajuns în Pădurea Piticilor, se aseză pe o buturugă. ”Trebuie să mai citesc o dată bilețelul, să văd unde trebuie duse darurile”, își zise el.
Numai că uitase bilețelul sus, pe nori!
Merge și fără bilet… zise el. Mingea e pentru bunica, pipa pentru Monica, păpușa pentru bunicul, iar cartea de bucate pentru Gigel.
– Hei, îngerașule, ești ”varză”! Cum să-i dai o minge bunicii? Iar aia cu pipa e tare de tot! îi zise un pitic ieșind de sub o buturugă.
Omulețul îl ajută să-și rânduiască darurile așa cum trebuie. Seara, după ce își terminară treaba, cei doi ajunseră din nou la buturugă.
– Era să uit că trebuie să mă întorc în cer! își aduse aminte îngerașul și se înălță în zbor…
– Hei, unde pleci așa? Ți-ai uitat coșul! îi strigă piticul. Ce-ai să faci la anul fără el?
Îngerul izbucni în râs:
– Măi, măi, dar uituc mai pot să fiu!…
Lasa un comentariu