Inregistrati-va pentru a beneficia de cunostintele comunitatii, a pune intrebari sau a a raspunde la intrebarilor celorlalti.
Suntem o comunitate care incurajeaza educatia si in care se intalnesc know-how-ul si experienta cu perspective inovative de abordare a problemelor.
Autentificati-va pentru a pune intrebari, a raspunde la intrebarilor celorlalti sau pentru a va conecta cu prietenii.
V-ati uitat parola ? Introduceti adresa de email si veti primi o noua parola.
Please briefly explain why you feel this question should be reported.
Va rugam explicate, pe scurt, de ce credeti ca aceasta intrebare trebuie raportata.
Motivul pentru care raportezi utilizatorul.
Aici m-am gândit că e mai puţin important cum îi spuneţi. Important e cum simţiţi sărbătoarea…
Noi vă dorim să vă fie (de) bine, să reuşiţi să-i strângeţi aproape pe toţi cei dragi şi să primiţi cât mai puţine sms-uri „copy/paste”!
Paste Fericit si plin de bucurii.
Hristos a înviat!
E important sa stii cum se scrie corect sarbatoarea respectiva. Este „Pasti”. Nu exista „Paste”.
Să „Paști” tu fericit 🙂
DOOM 2 aduce o modificare față de DOOM 1: Paște (sărbătoare) s. propriu m., pl. Paști (Sfintele Paști).
și sper că le-ați petrecut (sărbătorile) după cum vă e inima 🙂
dagatha, mulţumim şi pentru urare şi pentru completare! Adevărat a înviat!
Corect este Pasti, fiindca e o sarbatoare care tine mai multe zile! De altfel in majoritatea limbilor numele sarbatiórii e un pluiral ! Verificati! Deci, Pasti fericite, sau Sarbatori fericite de Sfintele Pasti! Nu se spune Sfäntul Paste, ci Sfintele Pasti, sunt mai multe zile ! Paste fericit este un indemn pentru ierbivore!
Craciunul, tot 3 zile se sarbatoreste, precum Pastele… in caz ca nu stiai
… in loc de „Craciun Fericit!” vom ajunge sa spunem „Craciuni Fericit!„ doar pentru simplu fapt ca sarbatoarea tine 3 zile 😀
Prin urmare, raspunsul clar oferit de DOOM este ca ambele forme – Paste/Pasti – sunt acceptate ca fiind corecte. Semnul exclamarii din fata cuvantului atrage atentia asupra faptului ca, in comparatie cu editia anterioara a dictionarului, s-a produs o schimbare (pana la data aparitiei acestei editii, dictionarele indicand o singura forma acceptata – Pasti). Daca avem in vedere substantivul propriu, care denumeste sarbatoarea), in functie de contex, se poate folosi forma de singular -“Paste” – sau cea de plural – “Pasti”. De exemplu, este corect sa spun: “Sarbatoarea Pastelui/Sarbatorile Pastelui/ Sarbatorile Pastilor/Sarbatorile de Pasti/ Sarbatorile de Paste”, “ Un Paste fericit” (dar nu “Un Pasti fericit”, in care s-ar combina, ciudat, un articol nehotarat, cu forma de singular -“un” – cu un substantiv la plural, “Pasti” – nu cred ca cineva s-ar gandi sa spuna “un cozonaci”). Corecte sunt si formele “Postul Pastelui” sau “Postul Pastilor”, “Noaptea Pastelui” sau “Noaptea Pastilor”, “Sfintele Pasti” (si nu “Sfintele Paste”, care ar insemna asocierea unui adjectiv cu forma de plural – “sfintele” – cu un substantiv la singular –“Paste”). De asemenea, tinand seama de cele doua variante (singular/plural), se poate spune, de exemplu: “Pastele cade, anul acesta, pe data de…” sau “Pastile cad, anul acesta, pe data de…” (si nu “Pastile cade…” sau “Pastele cad…”). Nu se pot folosi nici formele de articol hotarat, masculin, singular, pentru forma de plural – inca nu am auzit, sa zicem, un “hibrid” de felul “Pastiul”, in loc de variantele corecte –“Pastile”/”Pastele”. In situatiile care nu presupun acord, cele doua variante se pot folosi in egala masura, de exemplu: “De Paste/De Pasti vremea va fi frumoasa”.
Am facut referire la cateva structuri pe care le intalnim frecvent, in limbajul curent. Evident ca situatiile de comunicare in care am putea fi pusi sunt infinite, dar daca retinem ca problema “Paste sau Pasti” este, oarecum, “rezolvata”, prin certitudinea ca ambele variantele sunt corecte, ramane doar grija contextelor. Pentru acestea, “instinctul” de vorbitori nativi de limba romana, “urechea muzicala” si cele cateva precizari din randurile anterioare ne pot conduce la o constatare simpla, aceea ca nu ne obliga nimeni sa “fortam” limitele limbajului, ci doar sa-l adaptam firesc la imprejurari. Dintr-o asemenea perspectiva, si preocuparea pentru omonimia “paște” (substantiv) si “paște” ( verb) pare a fi excesiva (am vazut comentarii nesfarsite pe net), deoarece tot contextul este cel care dezambiguizeaza imediat enuntul. Daca spun “De Paste merg la biserica”, mesajul este foarte clar (nu se gandeste nimeni la verbul “a paste”). Nu ma obliga nimeni sa urez “Paste fericit” (ca sa creez efecte comice sau scandaloase, prin omonimia cu verbul), cand pot sa spun “Un Paste fericit”, asa cum nici receptorul mesajului meu nu cred ca s-ar gandi ca il trimit la pascut. Este o falsa problema de decodificare.
multumim pt info si detalii Edi
De la Pruteanu citire: „Multă lume m-a întrebat cum se spune corect: Paşti sau Paşte. Răspund pe scurt astfel: sărbătoarea are în originile sale – dacă trecem de etapa ebraică „pesah” – şi acea azimioară numită pască (dupa opinia etnologului Simion Florea Marian; alţi cercetători sunt de părere că mielul jertfit purta acest nume, de „pască”). La plural, acest cuvînt face „paşti”: o pască, două paşti, conform unei alternanţe obişnuite în româneşte, cum e şi în verbul a paşte: „să pască, să paşti” sau a naşte: „să nască, să naşti” etc. Aşadar, Paşti e pluralul de la pască. Resimţit, în mod normal, ca un plural, vorbitorii au căutat, cînd era vorba de sărbătoarea într-ale cărei zile ne aflăm, au căutat singularul, şi astfel a fost derivat singularul „Paşte”, spunîndu-se, firesc, fie „sărbătorile de Paşti”, fie „sărbătoarea Paştelui”. Amîndouă formele sunt la fel de corecte, şi alte subtilităţi pe această temă nu au substanţă, e o falsă problemă”
Spre a vă convinge suplimentar că aceste două forme sunt folosite aleatoriu, ori una ori alta, fără vreo deosebire de sens, am cules din din Dicţionarul limbii române al Academiei (dicţionarul tezaur), cîteva atestări ale cuvîntului în limba veche, unde le găsim în mod egal pe amîndouă. La Coresi aflăm „Paştile” („Acestea sunt Paştile de bucurie şi de veselie”), ca şi la Varlaam („mieluşelul Paştilor”), dar în marea Biblie de la 1688 găsim „Paştele” („Va face Paştele Domnului în luna a doua într-a patrasprăzecea zi”). Venind mai încoace, la Coşbuc găsim „Paşti” („Era după Paşti şi era un timp bun”), dar la Negruzzi, Hasdeu sau Delavrancea, „Paştele”: iată un citat din Hasdeu: „Ţara mai întîi de toate; Paştele mai pe urmă!”). Şi la scriitorii moderni găsim ambele forme, aşa că, repet, sunt deopotrivă corecte, una fiind percepută ca singular, alta ca plural!
Pasti este forma corecta, cu toate respectele care le am pt Pruteanu.
Verificati in dictionar si veti gasi definitiile.
ambele forme sunt corecte, una fiind percepută ca singular, alta ca plural
Eu sunt nepriceput in privinta problemelor religioase, dar citind comentariile precedente eu inteleg in mod logic faptul ca dupa principiile descrise ar rezulta (ca o concluzie de compromis, de mediere) ca numele sarbatorii ar fi „Paste”, iar forma „Pasti” s-ar referi la un sir de asemenea sarbatori („Ne intalnim cu doua duminici inainte de Paste” daca este vorba despre un eveniment unic, din anul la care se refera discutia, dar „Floriile „cad” cu o saptamana inainte de Pasti” intrucat este vorba despre un eveniment repetitiv care decurge in mai multi ani, de fiecare data in aceeasi relatie temporala fata de sarbatoare, astfel incat numele sarbatorii se pune la plural.)