Sa se gaseasca limita lui
Raspuns -1/4pi
O rezolvare fara serii Taylor daca se poate.Am adunat/scazut un radica din n^4 si am impartit in 2 sume.
Inregistrati-va pentru a beneficia de cunostintele comunitatii, a pune intrebari sau a a raspunde la intrebarilor celorlalti.
Suntem o comunitate care incurajeaza educatia si in care se intalnesc know-how-ul si experienta cu perspective inovative de abordare a problemelor.
Autentificati-va pentru a pune intrebari, a raspunde la intrebarilor celorlalti sau pentru a va conecta cu prietenii.
V-ati uitat parola ? Introduceti adresa de email si veti primi o noua parola.
Please briefly explain why you feel this question should be reported.
Va rugam explicate, pe scurt, de ce credeti ca aceasta intrebare trebuie raportata.
Motivul pentru care raportezi utilizatorul.
Ideea pe care ai avut-o/primit-o este bună, numai că trebuie finalizată cu oarece abnegație.




Criteriul cleștelui ne spune că șirul are ca limită pe
Multumesc pentru raspuns!
Ceea ce n-am inteles este de ce a doua suma dispare.Tinde la 0?
Suma aia nu merge rezolvata cu metoda pe care am vazut-o tot aici pe forum?
Daca am f(x)=sinx si g(x)=x astfel incat limita cand x->0 f(x)/g(x)=1 si un a(k,n)=2kpi/n atunci limita ar fi limita din suma de 2kpi/n. 2pi/n iese in fata si ramane suma din k dar limita imi da infinit.E gresita abordarea?Dar daca suma tinde la 0 si n la infinit, n as ajunge la 0*infinit ?
Legat de inegalitate, s-a scris an-ul final si in stanga lui se inlocuieste k cu n, de aia a dat 1/n^3 ? Si in dreapta se inlocuieste k cu 1, nu ?Adica cele 2 sume din dreapta si stanga lui an nu-s la fel? 1/2 suma din 1/n…de unde iese cu Riemann.
Inafara de partea cu a2a suma, am inteles in mare parte rezolvarea.
Multumesc!
O alta rezolvare pe care am gasit-o dar care ma depaseste este cea din poza:
Salut,vreau sa stiu si eu cum se numeste cartea.
Legat de a doua suma,putem interpreta ca fiind suma partilor imaginare ale radacinilor de ordin n ale unitatii.
A doua sumă nu tinde la 0, ci este 0.
,
, căci, conform observației, fiecare paranteză este 0.
sunt adevărate pentru orice k,
. Ori aceste valori sunt
; asta face ca inegalitățile să-și schimbe sensul, adică
,
, iar la al doilea de la
la n.

.
, iar celelalte 2 pentru
.

Observație:
pentru că ultimul termeneste de fapt sin(2pi)=0.
Povestea cu f(x)/g(x) nu merge pentru că acel a(k,n) trebuie să tindă la 0 pentru orice k, inclusiv pentru k=n, ceeace nu se întâmplă pentru (2kpi)/n.
Demonstrația din carte este corectă, în timp ce demonstrația postată de mine este greșită. Inegalitățile
numai că, înainte de a le însuma, ele trebuie înmulțite cu
negative pentru orice
inegalitățile folosite de mine pentru a aplica criteriul cleștelui sunt fanteziste.
Totuși rezultatul obținut este cel corect, așa că voi modifica puțin raționamentul. Voi scrie
unde la primul șir indicele de sumare ia valori de la 1 la
Deci pentru primul șir inegalitățile nu se schimbă, în timp ce pentru al doilea toate vor fi cu sensul schimbat.
Primele 2 sume corespund unor sume Riemann pentru
Multumesc!