Pentru ce valori ale parametrului real b ecuatia:
admite o radacina independenta de a? Raspunsul e 2;
Inregistrati-va pentru a beneficia de cunostintele comunitatii, a pune intrebari sau a a raspunde la intrebarilor celorlalti.
Suntem o comunitate care incurajeaza educatia si in care se intalnesc know-how-ul si experienta cu perspective inovative de abordare a problemelor.
Autentificati-va pentru a pune intrebari, a raspunde la intrebarilor celorlalti sau pentru a va conecta cu prietenii.
V-ati uitat parola ? Introduceti adresa de email si veti primi o noua parola.
Please briefly explain why you feel this question should be reported.
Va rugam explicate, pe scurt, de ce credeti ca aceasta intrebare trebuie raportata.
Motivul pentru care raportezi utilizatorul.
Gandeste ecuatia ca si cum ar fi in a, cu x si b parametrii. Deci exista b si x, astfel incat functia polinomiala in a este nula peste tot.
Intuitiv căutăm o rădăcină întreagă a ecuatiei
Numărul
1. De ce n-ar putea x sa depinda de b si trebuie sa fie fix?
2. Care este termenul liber in acest caz?
3. De ce radacina reala ar fi intreaga?
Cu alte cuvinte, solutia nu este valida.
De exemplu, sa se rezolve aceeasi problema pentru ecuatia:
.
Sau o ecuatie putin modificata, in care x este diferit pentru fiecare b in parte:
.
Intuitiv căutăm o rădăcină întreagă a ecuatiei
Numărul
Nu se precizeaca daca a poate fi numar complex.Multumesc mult!
Intuitiv căutăm o rădăcină întreagă a ecuatiei
Numărul
Nu se precizeaca daca a poate fi numar complex.Multumesc mult!
poate fi orice fel de număr si deci si un număr complex.
de unde întrucât se vrea ca o rădăcină să nu depindă de
atunci este evident că nici
nu trebuie să depindă de
oricare ar fi numărul
si în acest caz este necesar si suficient ca
si astfel rezultă că
îndiferent de valoarea numărului
.Prin acest rationament eliminăm aparent valoarea
desi pentru
se vede direct din ecuatie că
poate fi orice fel de număr.
Chiar dacă nu se precizează atunci rezultă din rationamentul intuitiv (si prin observatie directă) că numărul
––––––––––––––––––
Alt rationament:
Din ecuatie rezultă că
Intuitiv căutăm o rădăcină întreagă a ecuatiei
Numărul
1. De ce n-ar putea x sa depinda de b si trebuie sa fie fix?
2. Care este termenul liber in acest caz?
3. De ce radacina reala ar fi intreaga?
Cu alte cuvinte, solutia nu este valida.
De exemplu, sa se rezolve aceeasi problema pentru ecuatia:
.
Sau o ecuatie putin modificata, in care x este diferit pentru fiecare b in parte:
.
ar depinde numai de
atunci ar trebui ca
să depindă de
sau
să depindă de
si acest rationament nu este în conformitate cu ceea cere problema.
.
dacă se vrea ca pentru orice număr
ecuatia se vrea a avea o rădăcină reală.Radăcina reală poate fi un număr irational sau rational?Eu zic că nu….si acest fapt se poate demonstra foarte usor….
1. Din ecuatie rezultă că dacă
2. Termenul liber al ecuatiei este
3. Rădăcina reală trebuie să fie un număr întreg ,ba chiar un număr natural si anume
Ca atare eu nu văd alte rezolvări ale problemei decât cele două date de mine autorului postării problemei….Dati vă rog rezolvarea Dvs. completă!
––––––––––
Cele două ecuatii propuse de Dvs. nu au legătură cu problema propusă de autor , dar voi încerca să le rezolv….
Cu stimă,
Integrator
Ati inceput cautarea unui x fix. Eu am zis cu totul altceva, si anume pot exista mai multe b-uri pentru care exista o radacina care nu depinde de a. De aici si cautarea unui x nu are sens.
De exemplu pentru a doua ecuatie propusa de mine, exista 2 valori ale lui b pentru care exista cate un x care satisface ecuatia data indiferent de a. Cele 2 solutii sunt (b,x) apartin {(2,0), (1,3)}. Acum sper ca ati inteles ce-am spus cu acel x fix. Mai mult, se vede ca x=0 nu este divizor al termenului liber asa cum l-ati sugerat dumneavoastra initial ca fiind 1.
Cele 2 ecuatii propuse de mine sunt in acelasi context al problemei initiale. Iar ele au fost date pentru ca din ce-ati spus initial se intelege ca 1 ar fi fost termenul liber.
Iar a 2-a ecuatie are 2 scopuri, de a arata ca x poate depinde de b iar 0 nu este divizor al „termenului liber” sugerat (in acest caz 54).
Am dat deja sugestia pentru rezolvarea corecta. Iar rezolvarea completa este:
. De aici se vede ca singura pereche ce satisface conditia este (b,x) apartine (2,1).
Cautam un b pentru care exista un x astfel incat ecuatia sa fie satisfacuta indiferent de a. Adica:
1. În cazul ecuatiei
Metoda dată de mine este mai greoaie deoarece se bazează pe observatie si deci si pe intuitie ,dar si aceasta este o metodă.
Metoda Dvs. este mult mai bună si pentru aceasta eu vă multumesc mult.
Este înteresant că în cazul ecuatiilor propuse de Dvs. rezultă valori întregi atât pentru
Totodată mai observăm că deoarece ecuatiile propuse de Dvs. au termenul liber de gradul II în
În cazul problemei propuse din primul post adică problema initială, termenul liber este gradul I în
Ambele probleme au fost compuse de mine pe loc si am plecat invers, considerand initial polinomul in a. Astfel am potrivit coeficientii (care sunt expresii in functie de x si b) pentru a se anula pentru anumite valori ale lui b si x. E vorba de un sistem de 3 ecuatii cu 2 necunoscute.
Este evident ca metoda de rezolvare este identica cu cea spusa in postul anterior si nu are rost sa insist. Daca as avea ceva mai mult timp liber (si dupa cum v-am spus pe privat nu prea am in momentul de fata), as construi o alta ecuatie in care solutiile sa nu fie toate rationale.
Metoda cu observarea unor valori este valida atata timp cat se demonstreaza ca acele valori sunt unice. Un exemplu trivial, pentru ca timpul nu-mi permite mai mult. Sa se gaseasca solutiile ecuatie
. Aici se observa rapid ca x=1 este solutie si mai putem construi o functie, plecand de la ecuatia initiala, care este strict monotona. De aici rezulta unicitatea solutiei.
Metoda observatiei mai merge si in cazurile concursurilor de tip grila (cum a fost cazul problemei initiale). Spun ca merge ca metoda de ghicire a unui raspuns, dar in acelasi timp afirm ca nu este o metoda de rezolvare a unei probleme. Asta pentru ca daca nu ar fi o problema tip grila, atunci ar trebui demonstrat ca nu mai sunt si alte valori ale lui b care sa fie solutie a problemei.
Un inginer/profesor este pus in situatia de creea ceva si nu de a ghici un raspuns dintr-o grila. Personal imi displace ideea de concurs de tip grila. Cel putin cand e vorba de matematica.
Ambele probleme au fost compuse de mine pe loc si am plecat invers, considerand initial polinomul in a. Astfel am potrivit coeficientii (care sunt expresii in functie de x si b) pentru a se anula pentru anumite valori ale lui b si x. E vorba de un sistem de 3 ecuatii cu 2 necunoscute.
Este evident ca metoda de rezolvare este identica cu cea spusa in postul anterior si nu are rost sa insist. Daca as avea ceva mai mult timp liber (si dupa cum v-am spus pe privat nu prea am in momentul de fata), as construi o alta ecuatie in care solutiile sa nu fie toate rationale.
Metoda cu observarea unor valori este valida atata timp cat se demonstreaza ca acele valori sunt unice. Un exemplu trivial, pentru ca timpul nu-mi permite mai mult. Sa se gaseasca solutiile ecuatie
. Aici se observa rapid ca x=1 este solutie si mai putem construi o functie, plecand de la ecuatia initiala, care este strict monotona. De aici rezulta unicitatea solutiei.Cum ati rezolva Dvs. dacă ar fi vorba în problema propusă initial,de exemplu , despre ecuatia
? „.
Metoda observatiei mai merge si in cazurile concursurilor de tip grila (cum a fost cazul problemei initiale). Spun ca merge ca metoda de ghicire a unui raspuns, dar in acelasi timp afirm ca nu este o metoda de rezolvare a unei probleme. Asta pentru ca daca nu ar fi o problema tip grila, atunci ar trebui demonstrat ca nu mai sunt si alte valori ale lui b care sa fie solutie a problemei.
Un inginer/profesor este pus in situatia de creea ceva si nu de a ghici un raspuns dintr-o grila. Personal imi displace ideea de concurs de tip grila. Cel putin cand e vorba de matematica.
Poate aveti mai mult timp acum si veti da un răspuns si pentru întrebarea:
„
Daca am fost atent la calcule, problema se reduce la a rezolva sistemul:

care are solutia b=2 x=0.
Pe de o parte as vrea sa inteleg scopul intrebarii. Rezolvarea aceluiasi exercitiu cu alti parametrii nu aduce nimic constructiv, atata timp cat metoda este inteleasa si insusita.
Pe de alta parte, nu mi-ati explicat cum demonstrati unicitatea solutiilor doar pe baza observatiilor.
Numai pentru
Despre ce unicitate este vorba?
De altfel si în cazul problemei initiale există o solutie
Despre ce unicitate este vorba?
Astept cu deosebit interes replica Dvs.!
Cu stimă,
Integrator
Ati pierdut contextul problemei. Intrebarea era pentru ce valori ale lui b, exista un x care nu depinde de a. Asta inseamna ca b are o valoare care nu depinde de a, ceea ce nu e cazul in exemplu dat de dumneavoastra.
Nu se discuta existenta sau nu a unei radacini reale. Ea exista pentru orice a si b, pentru ca avem o functie polinomiala impara. Mai mult, pentru b=2, problema initiala admite chiar 3 solutii reale pentru anumite valori ale lui a, dar doar una nu depinde de a si anumte x=1. Asa ca de dragul de a contrazice, ati uitat care era cerinta problemei.
Sa va traduc problema in cazul in care n-ati inteles-o. Fie familia de functii:
Are
Cum demonstrati ca nu mai exista o alta valoare a lui b (sa zicem pi/27+e) pentru care ecuatia are o radacina care nu depinde de a?
Ati pierdut contextul problemei. Intrebarea era pentru ce valori ale lui b, exista un x care nu depinde de a. Asta inseamna ca b are o valoare care nu depinde de a, ceea ce nu e cazul in exemplu dat de dumneavoastra.
Nu se discuta existenta sau nu a unei radacini reale. Ea exista pentru orice a si b, pentru ca avem o functie polinomiala impara. Mai mult, pentru b=2, problema initiala admite chiar 3 solutii reale pentru anumite valori ale lui a, dar doar una nu depinde de a si anumte x=1. Asa ca de dragul de a contrazice, ati uitat care era cerinta problemei.
Sa va traduc problema in cazul in care n-ati inteles-o. Fie familia de functii:
Are
Cum demonstrati ca nu mai exista o alta valoare a lui b (sa zicem pi/27+e) pentru care ecuatia are o radacina care nu depinde de a?
Problema din primul post al autorului postării este:
„Pentru ce valori ale parametrului real b ecuatia:
admite o radacina independenta de a?”.
pentru care are o rădăcină independentă de
.
trebuie să fie o valoare fixă si deci ca atare consider că dacă termenul liber al ecuatiei îl anulăm atunci
este o rădăcină reală care nu depinde de
deoarece ecuatia devine
care evident sustine ceea ce am afirmat.
După cum vedeti problema ne cere să găsim valorile lui
Ca urmare nu scrie nicăieri în enunt că
––––––––––––
În mod identic putem rationa si în cazul celorlate probleme propuse la acest subiect de Dvs. si de mine…..
––––––––––––––––––
Am să discut această problemă si cu doi profesori de matematică pe care eu îi cunosc si sunt din aceiasi localitate cu mine.
Toate cele bune!
Integrator
Din pacate pentru dumneavoastra, exact asa se traduce enuntul.
„Pentru ce valori ale parametrului real b ecuatia …” este tot una cu „Daca b=1, exista vreo radacina care nu depinde de a? Dar pentru b=7? Daca nici pentru b=1 si nici pentru b=7, atunci pentru care valori ale lui b ecuatia are o radacina independenta de a?”.
In exemplul dat de dumneavoastra, b depinde de a.
Si e cazul sa punem punct aici discutiei ca nu facem decat ce am facut si alte dati, sa va arat ca interpretati gresit matematica (sau in cazul de fata enuntul).
Cam târziu, dar e ok 🙂
Din pacate pentru dumneavoastra, exact asa se traduce enuntul.
„Pentru ce valori ale parametrului real b ecuatia …” este tot una cu „Daca b=1, exista vreo radacina care nu depinde de a? Dar pentru b=7? Daca nici pentru b=1 si nici pentru b=7, atunci pentru care valori ale lui b ecuatia are o radacina independenta de a?”.
In exemplul dat de dumneavoastra, b depinde de a.
Si e cazul sa punem punct aici discutiei ca nu facem decat ce am facut si alte dati, sa va arat ca interpretati gresit matematica (sau in cazul de fata enuntul).
unde
…..Din păcate au fost multi doctori în matematică care au spus că inecuatia
unde
este imposibilă ,dar până la urmă s-au convins că este corectă problema după ce au analizat-o în profunzime…..Daca sunteti orgolios si vreti a considera că doar Dvs. si altii interpretati corect matematica atunci este treaba Dvs. si a celorlalti….
Există o infinitate de valori ale lui b pentru care termenul liber este egal cu zero?Dacă da,atunci care este ecuatia când termenul liber al ecuatiei initiale este egal cu zero?Eu traduc în final enuntul asa:
Problema nu cere ca b să nu depindă de a ci cere ca ecuatia să aibă o radăcină reală care să fie valabilă pentru orice valori ale lui a…ori x=0 respectă această conditie pentru orice valori ale lui a daca termenul liber se anulează si astfel rezultă o infinitate de valori reale ale lui b.Am să discut cu cei doi profesori de matematică si cu asta până atunci nu mai discut nimic….
Iar începeti cu jignirile dar uitati că Dvs. nu stiti să „interpretati” matematica chiar asa de bine …..privind de exemplu problema rezolvării inecuatiei
Completare:
Referitor la ecuatia propusă de autorul subiectului completez faptul că impunând ca termenul liber să fie nul rezultă de fapt că
si această valoare introdusă în ecuatia initială arată că
este o rădăcină valabilă pentru orice valoare reală a lui
chiar dacă există valori ale lui
pentru care
.
Cu unul dintre profesori căruia i-am dat problema a rezolvat-o considerând ca si mine că
pentru
si
si pentru
rezultă direct existenta unei rădăcini reale
….
astfel încât ecuatia să aibă aceiasi rădăcină reală pentru orice valoare a lui
….Dacă ar fi cerut asa ceva ,atunci evident
.
Încerc să discut si cu cel de-al doilea profesor această problemă….
–––––––––––
Atentie problema nu cere să găsim valoarea lui