Cat se poate de frumos va rog , poate cineva sa-mi explice pe aceste exemple cum se rezolva aceste exercitii ? Am incercat sa inteleg de la rezolvari,dar pur si simplu nu imi intra in cap..As fi recunoscator pentru indrumare , va multumesc anticipat pentru rabdare !
richfeynmanuser (0)
Daca
avem
si
si
, deci
are o radacina.
Pentru
avem
. Deci
si
, deci ecuatia
are solutie.
retinem doar
Asadar, raspunsul este
, adica
.
NOTA: Mentionez ca eu am avut o oarecare problema in intelegerea exacta a cerintei. Dar sunt sigur ca interpretarea corecta este „cel putin doua solutii distincte”, caci altfel nu se obtine niciuna din variante drept solutii, in acest caz avand
(caci pentru
, pentru ca ecuatia in
sa aiba o solutie (din cauza schimbarilor de semn in Sirul lui Rolle), este obligatoriu sa aiba (exact) doua, careia ii corespund
solutii ale ecuatiei initiale, fals).
Am si eu 2 intrebari ,in cazul m=0 ati calculat limita la 0 si infinit ,concluzia ca f are o singura radacinaa este data de monotonia functiei?Noua cerinta in variabila t este sa aflam parametrul m aî ecuatia sa aiba exact o solutie?&
Si metoda grafica de rezolvare a unor ecuatii (clasa a-XI-a) poate fi folosita pentru gasirea solutiilor si fixarea parametrilor . Tind sa cred ca este mai confortabil.
Daca inteleg bine intrebarea, raspunsul se gaseste in NOTA postului meu de mai sus. Dupa cum precizasem acolo, eu nu am inteles cerinta initial, dar sunt sigur ca varianta corecta este „cel putin doua radacini”. Va multumesc pentru observatie! ^_^
Va multumesc pentru sugestie!😀
Va multumesc , domnule PhantomR , pentru ajutorul dumneavoastra, mai ales la ora aceasta . Respectele mele ,numai bine !
Dupa o cautare „inginereasca pe internet”!
Pentru ecuaţia
voi încerca şi o soluţie bazată pe şirurile lui Rolle.
care este derivabilă pe (-oo; -1)U(-1; 0)U(0; oo) şi pentru care
care nu este în interiorul niciunui interval.
, c=h(-1-0)=-oo.
(câte o rădăcina în (-oo; -2) şi (-2; -1)),
rădăcina -2 este unică, iar pentru m=1, 0 este rădăcina unică. 
are 2 soluţii este echivalentă cu cerinţa
Observ că -1 nu verifică ecuaţia, aşa că, prin împărţire cu x+1, pun ecuaţia sub forma:
Consider funcţia
voi construi cele 3 şiruri Rolle, corespunzătoare celor 3 intervale pe care h este derivabilă; (asta, dacă derivata ”mă lasă” să-i
aflu rădăcinile).
Pentru
Pentru
Primul şir are termenii a=h(-oo)=-oo, b=h(-2)=
Al doilea şir are termenii d=h(-1+0)=+oo si e=h(0-0)=h(0)=1-m.
Al treilea şir are termenii f=h(0+0)=h(0)=1-m si g=h(oo)=oo.
Primul şir prezintă variaţii de semn numai pentru
iar al doilea şi al treilea numai pentru m>1 (câte o rădăcina în (-1; 0) şi (0; oo).
Pentru m=
În concluzie răspunsul corect este b)
La cealaltă problemă, aş zice că cerinţa ecuaţia
ecuaţia ln t=mt+1 are o singură soluţie pozitivă.
Cu bine,
ghioknt
Multumesc mult ,domnule ghionkt, pentru interventie!Daca ati putea sa-mi explicati ,va rog, cum determin pe ce interval e derivabila functia mea ? Mai mult , cum selectez aceste ‘puncte de interes’ , in cazul de fata -Infinit , -2 , -1 ,0 , Infinit ? Ce este aceste sir al lui Rolle , de fapt , ce ne arata derivatele in aceasta situatie ? Imi cer scuze ca va bat la cap atat , dar la scoala nu ni s-a predat aceasta lectie , cred ca profesoara a presupus ca toti avem meditatori.
Multumesc inca o data pentru ajutor , numai bine !
Cu foarte multa placere!😀 Toate cele bune!:D
Eu cred ca domeniu de derivabilitate se deduce astfel: -1 nu este in domeniu deci nu se pune problema derivabilitatii si in zero functia modul nu este derivabila. De aceea din domeniu dispare -1 si 0.
La problema rezolvata de domnul PhantomR, as avea de adaugat o observatie, daca se poate:
Daca scoatem m-ul din ecuatia initiala, obtinem in partea dreapta o expresie pe care daca o reprezentam grafic, obtinem:
http://www.postimg.com/153000/prob_admitere-152556.jpg
Acea linie albastra corespunde dreptei y=1/e^2.
Practic, pentru ca ecuatia sa aiba exact doua solutii reale, m-ul trebuie sa fie situat intre (-inf, 0] U {1/e^2}, pentru ca functia reprezentata coboara asimptotic la 0 atat la +inf cat si la -inf, deci in intervalul [0, 1/e^2], ecuatia admite fix 4 solutii reale.
Pentru a realiza aceasta reprezentare grafica se poate tine cont de faptul ca functia din partea dreapta este para, deci se reprezinta pe [0, +inf), iar apoi prin simetrie fata de OY se obtine intreaga reprezentare.
As vrea sa imi cer iertare ca sunt asa de intarziat cu raspunsul acesta, desi am observat problema acum multa vreme la atentionarea lui xor_NTG. Multumesc foarte mult pentru aceasta observatie!🙂 ^^
Se pare ca totusi am interpretat rau cerinta.. probabil ca am gresit ceva in solutie, caci mi s-a parut ca interpretarea mea ar fi corecta in conditiile in care cealalta varianta nu ducea la solutii printre variante (asa mi s-a parut presupun).
O solutie corecta ar arata asa (voi folosi ceea ce mentioneaza si xor_NTG in postul anterior – acea trecere intr-o parte. Multumesc mult pentru idee!):
Mai intai, observam ca notand
se impune conditia
din existenta logaritmului si ecuatia se rescrie ca
, unde fiecarui astfel de
ii corespund
solutii distincte
:
. Atunci cerinta revine la a afla
pentru care
are solutie unica.
Ecuatia se scrie:
. Fie
si trebuie deci sa punem conditia ca ecuatia
sa aiba solutie unica, deci ca
sa fie in IMAGINEA functiei si sa fie luat ca valoare o singura data de functie.
Avem
. Deci
e singura radacina a derivatiei. In plus,
. Din tabelul de variatie reiese ca functia
este strict monotona (deci injectiva) pe
si are imaginea
si la fel injectiva pe
si cu imaginea (0;\frac{1}{e^2})[/tex]. Atunci fiecare din valorile de la
este luata si de un punct din
si de unul din
, deci in doua puncte distincte. In schimb, valorile
sunt luate fiecare intr-un singur punct din
si atat. Deci valorile cautate pentru
sunt
.
Daca este ceva neclar aici, va rog frumos sa ma intrebati.
Mult succes la admitere! ^_^