Lucian Blaga
- Poet, dramaturg, filozof şi eseist.
- Volume: Poemele luminii (1919); Paşii profetului (1921); În marea trecere (1924); Laudă somnului (1929); La cumpăna apelor (1933); La curţile dorului (1938); Nebănuitele trepte (1943);
- Dintre piesele de teatru menţionăm: Zamolxe (1921); Meşterul Manole (1927); Avram Iancu (1934); Anton Pann (1945).
- Studii de filozofie şi eseuri: Trilogia cunoaşterii; Trilogia culturii; Trilogia valorilor.
Poezia „EU NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII” deschide primul său volum de poezii şi exprimă, ca şi la alţi mari poeţi, crezul său literar, constituindu-se într-o adevărată artă poetică.
Sub influenţa propriului său sistem filozofic, Blaga consideră că poezia este un mijloc de cunoaştere specific, pe care el îl valorifică în mod diferenţiat, în raport cu alţii, în scopul de a potenţa misterele vieţii, tainele lumii:
„Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/ şi nu ucid/ cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc/ în calea mea/ în flori, în ochi, pe buze ori morminte./ Lumina altora/ sugrumă vraja nepătrunsului ascuns/ în adâncimi de întuneric,/ dar eu,/ eu cu lumina mea sporesc a lumii taină./ Şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna/ nu micşorează,/ ci tremurătoare/ măreşte şi mai tare taina nopţii/ aşa îmbogăţesc şi eu/ întunecata zare/ cu largi fiori de sfând mister/ şi tot ce-i ne-nţeles/ se schimbă-n ne-nţelesuri şi mai mari/ sub ochii mei/ căci eu iubesc/ şi flori şi ochi şi buze şi morminte.”
În concepţia poetului, ideile corespund cu cele ale filozofului din „Cunoaşterea luciferică” (1933) şi cu acelea din „Trilogia culturii”, unde Blaga se referă la dualitatea cunoaşterii. În această viziune numai cunoaşterea poetică (luciferică) poate asigura potenţarea misterului, în contrast cu cea logică (paradisiacă), suspectată de distrugerea lui prin luciditate excesivă.
Diferenţa dintre cele două forme de investigare a realităţii estesesizată, în poezie, prin antiteza dintre termeni. Aceştia îl pun pe poet în opoziţie cu toţi ceilalţi: Eu nu strivesc… Lumina altora sugrumă…”
Aşa deci crezul poetic, pe care-l propagă Blaga, este acela că nu cunoaşterea raţională poate produce revelaţia, ci aceea luciferică, prin imagini metaforice, care poate da naştere emoţiei şi sentimentelor.
Lasa un comentariu