Inregistrare

Inregistrati-va pentru a beneficia de cunostintele comunitatii, a pune intrebari sau a a raspunde la intrebarilor celorlalti.

Suntem o comunitate care incurajeaza educatia si in care se intalnesc know-how-ul si experienta cu perspective inovative de abordare a problemelor.

Login

Autentificati-va pentru a pune intrebari, a raspunde la intrebarilor celorlalti sau pentru a va conecta cu prietenii.

Resetare parola

V-ati uitat parola ? Introduceti adresa de email si veti primi o noua parola.

Va rugam sa va autentificati.

Please briefly explain why you feel this question should be reported.

Va rugam explicate, pe scurt, de ce credeti ca aceasta intrebare trebuie raportata.

Motivul pentru care raportezi utilizatorul.

AniDeȘcoală.ro Latest Articles

Tudor Arghezi – biografie

Tudor Arghezi – biografie
Poți fi de ajutor la urmatoarele teme

Poetul „cuvintelor potrivite” se situează în imediata vecinătate a lui Eminescu în ceea ce priveşte contribuţia sa la „creşterea limbii româneşti”.

Inovaţia poetică argheziană cunoaşte o arie lingvistică dintre cele mai întinse dar şi cu numeroase aspecte paradoxale. Dacă, la prima vedere, s-ar părea că verbul său dezorganizează, constatăm că, de fapt, el este liantul poeziei sale. Cuvintele şi expresiile uzate au căpătat, în opera lui, o nouă strălucire, prin folosirea unor procedee stilistice insolite: împerecherea unor substantive concrete cu atribute abstracte: „ţăndări de curcubee”; „scamă de zare” sau substantive abstracte cu atribute concrete: „zări de smoală”; „suflete de molecule”. A dat noi dimensiuni unor tropi şi unor figuri de stil cunoscute, făurind şi altele noi, cum ar fi: anominaţia (reluarea cuvintelor din aceeaşi familie) „L-a împietrit pietrarul”; inversiunea: „Ciocoiul fură lumea şi lumea pe ciocoi”; comparaţia: „Un mugure de foc ca un altoi”.

A publicat numeroase volume, printre care: Cuvinte potrivite (1927); Flori de mucigai (1931); Ce-ai cu mine, vântule? (1937); Cântare omului (1956); Silabe (1965); Ritmuri (1966); Noaptea (1967); Călătorie în vis – postum (1973);

Tablete: Icoane de lemn (1929); Bilete de papagal (1946); Cu bastonul prin Bucureşti (1962).

Citește și:   Subiecte, bacalaureat, limba romană, august 2011

Romane: Ochii Maicii Domnului (1934); Cimitirul Buna Vestire (1936); Lina (1942).

Lirica argheziană se particularizează  prin introducerea în poezie a marilor întrebări cu privire la existenţa umană (Psalmii), întrebări cu puternic substrat filozofic şi moral. De asemenea prin ineditul poeziei de dragoste şi a celei cu tematică socială.

Articole interesante

Lasa un comentariu