Inregistrare

Inregistrati-va pentru a beneficia de cunostintele comunitatii, a pune intrebari sau a a raspunde la intrebarilor celorlalti.

Suntem o comunitate care incurajeaza educatia si in care se intalnesc know-how-ul si experienta cu perspective inovative de abordare a problemelor.

Login

Autentificati-va pentru a pune intrebari, a raspunde la intrebarilor celorlalti sau pentru a va conecta cu prietenii.

Resetare parola

V-ati uitat parola ? Introduceti adresa de email si veti primi o noua parola.

Va rugam sa va autentificati.

Please briefly explain why you feel this question should be reported.

Va rugam explicate, pe scurt, de ce credeti ca aceasta intrebare trebuie raportata.

Motivul pentru care raportezi utilizatorul.

AniDeȘcoală.ro Latest Articles

Riga Crypto şi lapona Enigel de Ion Barbu (comentariu)

Riga Crypto şi lapona Enigel de Ion Barbu (comentariu)
Poți fi de ajutor la urmatoarele teme

După cum se ştie, poemul este considerat prin comparaţie cu Eminescu, un luceafăr întors, pornind de la poziţiile contrastive ale personajelor din cele două opere. În poemul lui Ion Brbu, fiinţa masculină, aparţinând unei lumi inferioare, regnul vegetal, regele ciupercă se îndrăgosteşte de o fiinţă feminină, lapona Enigel – simbol al superiorităţii şi al luminii şi o invocă să-l urmeze în lumea lui tainică, aflată în umezeala şi în întunecoasa umbră a pădurii. Îndrăgostită, la rândulei de soare, lapona îl refuză, exprimându-şi aversiunea faţă de lumea lui: „Eu de umbră mult mă tem”.

Tentativa regelui ciupercă de a încălca legile datului său natural, sub imperiul iubirii, va avea consecinţe tragice. Nesăbuinţa de a o urma în lumea ei pe fiinţa iubită, îi este fatală: „Că-i greu mult soare să îndure/ Ciupercă crudă de pădure,/ Că sufletul nu e fântână,/ Decât la om fiară bătrână.”

Alegoria este simbolică întocmai ca şi la Eminescu. Riga Crypto, stăpân în lumea vegetală, trăieşte ca şi Hiperion drama singurătăţii, se îndrăgosteşte de o fiinţă ce aparţine altei lumi şi aspiră la fericire. Povestea acestei iubiri este de natură fantastică, aflându-se pe acelaşi plan cu iubirea dintre Cătălina şi Hiperion, numai că deznodămâtul este în totală diacronie. În timp ce Cătălina, sclava iubirii efemere, fuge în lume cu pajul Cătălin, izbutind temporar în aspiraţia sa spre fericire; Craiul Crypto plăteşte cu viaţa nesăbuinţa sa, încercarea de a evada din condiţia predestinată:

Citește și:   Baltagul de Mihail Sadoveanu (comentariu)

„Dar soarele aprins inel,/ Se oglindi adânc în el;/ De zece ori fără sfială,/ Se oglindi în pielea-i cheală:
Şi sucul dulce înăcreşte!/ Ascunsa-i inimă plezneşte.”

În diacronie cu poemul Luceafărul, se simte, aici, şi o anumită tentă de ironie faţă de manifestările nesăbuite ale regelui ciupercă, de-a păşi, sub impulsul nemăsurat al iubirii, alături de fiinţa iubită, într-o lume total ostilă.

Articole interesante

Lasa un comentariu