Inregistrare

Inregistrati-va pentru a beneficia de cunostintele comunitatii, a pune intrebari sau a a raspunde la intrebarilor celorlalti.

Suntem o comunitate care incurajeaza educatia si in care se intalnesc know-how-ul si experienta cu perspective inovative de abordare a problemelor.

Login

Autentificati-va pentru a pune intrebari, a raspunde la intrebarilor celorlalti sau pentru a va conecta cu prietenii.

Resetare parola

V-ati uitat parola ? Introduceti adresa de email si veti primi o noua parola.

Va rugam sa va autentificati.

După melci de Ion Barbu (comentariu)

După melci de Ion Barbu (comentariu)

Poemul După melci, inspirat din vatra folclorică românească se remarcă iniţial prin tenta umoristică:

„…Prunci de treabă,/ Scunzi, peltici,/ …Ţînci ursuzi,/ Desculţi şi uzi/ Fetişcane/ Cozi plăvane/ Înşfăcate-n largi zăvelci/ O porneau în turmă bleagă/ Să culeagă/ Ierburi noi, crăiţe, melci…”

Odată cu imprevizibila schimbare a anotimpului, atmosfera capătă culorile fantasticului straniu. Întunericul animat ia forma unor căcpăuni care”cască/ Buze sarbede de iască.”

Poți fi de ajutor la urmatoarele teme

Dezlănţuirea forţelor naturii este realizată, atât prin dinamismul versului scurt, cât şi prin epitetul ornant:

„Toată noaptea viscoli…/ Încă bine n-ajunsesem/ Că pomi, duium, să vie/ O viforniţă târzie/ De păresimi./ Vântura, stârnind gâlceavă,/ Albă pleavă;/ Şi cădeau şi mărunţei/ Bod de mei…/ Ningea bine, cu temei,/ În bordei/ Foc vârtos mânca năpraznic/ Retevei.”

Primejdia abătută pe neaşteptate asupra fiinţei atât de plăpânde a melcului, accentuează starea sufletească de derută a copilului.

Cu speranţa salvării în suflet, în zorii cu „un pic de soare”, copilul aleargă să regăsească mica vietate. Gerul năpraznic l-a încremenit definitiv, arătând acum ca „O nuia…/Limbă vânătă sucită” ce-l „ţinea în zgărzi de ger”.

Poți fi de ajutor la urmatoarele teme

Întâmplarea are şi un anumit tâlc filozofic. Încercarea de a depăşi limitele datului natural se sfârşeşte totdeauna tragic.

Lasa un comentariu