Inregistrare

Inregistrati-va pentru a beneficia de cunostintele comunitatii, a pune intrebari sau a a raspunde la intrebarilor celorlalti.

Suntem o comunitate care incurajeaza educatia si in care se intalnesc know-how-ul si experienta cu perspective inovative de abordare a problemelor.

Login

Autentificati-va pentru a pune intrebari, a raspunde la intrebarilor celorlalti sau pentru a va conecta cu prietenii.

Resetare parola

V-ati uitat parola ? Introduceti adresa de email si veti primi o noua parola.

Va rugam sa va autentificati.

Please briefly explain why you feel this question should be reported.

Va rugam explicate, pe scurt, de ce credeti ca aceasta intrebare trebuie raportata.

Motivul pentru care raportezi utilizatorul.

AniDeȘcoală.ro Latest Articles

Cel ce gândeşe singur de Tudor Arghezi (comentariu)

Cel ce gândeşe singur de Tudor Arghezi (comentariu)
Poți fi de ajutor la urmatoarele teme

Apare în ciclul „Cântare omului” (1956) ca un înălţător omagiu adus minţii omului, temerităţii sale, iscusinţei cu care a acţionat de-a lungul vremurilor, născocind treptat, de la cele mai simple unelete până la cele mai complexe aparate cu care asaltează universul, fiind acum capabil „omenirea în câteva secunde,/ S-o-ntinerească nouă pe veci ori s-o scufunde.”

Printr-un procedeu stilistic dintre cele mai uzitate, enumeraţia, poetul evocă realizările inimaginabile ale omului, sugerând astfel întreaga sa măreţie: „Că omul zămisleşte puterea din poveşti./ Se face depărtarea mai scurtă decât pasul,/ La mii de paşi s-aude şi se cunoaşte glasul./ Vorbeşti cu fundul lumii la tine din odaie,/ Secunda-ntrece veacul şi timpul se-ncovoaie./ (…) Şi, în sfârşit urmaşul ui Prometeu, el, omul,/ A prins şi taina mare, a tainelor, atomul.”

Daca doriti sa continuati aceste comentariu va rugam sa ne contactati.

Citește și:   Noaptea de decemvrie de Alexandru Macedonski (rezumat si comentariu)

Articole interesante

Lasa un comentariu