Ziua de 24 iunie (adică Ziua națională a iei) trebuie să fie blestem pentru cei zgârciți la i-uri (știți voi, cei care scriu, de exemplu, „Să fi mâine acolo”) și binecuvântare pentru cei exagerat de generoși (de pildă, oamenii care scriu că „ar trebuii să se întâmple ceva”). Oricum, e o zi complicată pentru substantivul ie, așa că merită să ne amintim că forma sa corectă pentru plural este ii, iar formele articulate corecte pentru singular și plural sunt ia, iei, respectiv iile, iilor. Nu există iia, chiar dacă pronunția v-ar putea spune altceva 🙂
PS: Tot aud și văd ideea de „ie românească”. Păi, în condițiile în care ia este „bluza femeiască caracteristică portului național românesc”, eu aș zice că formularea „ia românească” ar cam fi pleonasm. Nu-i așa?
Ia-i o ie. (Te rog să-i cumperi o ie).
Ia-i o ie. (Ia este ie, nu-i pantalon).
Îi iei ei o ie?
Ia ei o iei?
Iui, ia i-o iei?
…
Zău dacă înțeleg de ce nu am scrie iia.
Ia ia ia aia!
(Oare cum ar arăta cea mai lungă propoziție românească alcătuită exclusiv din [doar două!] vocale…?)
Cicu, asta ne mai trebuie – mai multe i-uri buclucașe! 😛
Ia uite ce frumos, corect și cu sens (citește cu voce tare 🙂 ):
Ia, ia ia-i aia, ia ia!
De vreme ce în mod „natural” folosim dublarea vocalei în scris pentru a marca lungirea ei în pronunție (daa, nuu, hoo!, cee? dii, măă, îhîî..) zău nu cred că ar fi mai buclucaș iie decît ie (cum a mai fost de fapt, mai demult…).
Chiar sînt gata să pariez că oricum o majoritate ar scrie iie la o dictare (sau ar scriie ie…? 🙂 )
Cu ocazia asta constat (greșit…?) că aproape că nu avem deloc vocale lungi î n limbă.
Pentru cine ar fi interesat, o lectură, hmmm, interesantă:
http://dexonline.ro/articol/VIII._i_sau_ii_%28%C8%99i_ii_sau_iii%29%3F
Exemplele pe care le-ai dat cu dublarea vocalei sunt, de regulă, chestii „strigate”. Adică, dacă aș spune povestea unui vânzător ambulant de ii, probabil că aș scrie despre reclamele sale vocale cu muuuuuuulți de i 🙂
Nu știu dar eu cred că corect ar fi iie, pentru că „ia” se pronunță la ( ia un măr, ia o pară, ia și ia) dar în mod clar avem mulți Lectori care în părerea mea strica multe cuvinte Românești.