Ieri mi s-a atras atenția că aș fi folosit greșit un termen. Am caracterizat ceva ca fiind utopie, deși ar fi trebuit să fi spus distopie. Nu cunoșteam termenul și se pare că într-adevăr caracteriza mai bine subiectul discuției. Totuși, încă nu există în DEX și nici eu nu greșeam când mă refeream la utopie ca fiind ceva irealizabil. Dar nuanțele contează:
Utopie = ideal, concepție politică sau socială generoasă, dar irealizabilă (din cauza condițiilor obiective date); proiect imaginar, fantezist, irealizabil;
Distopie (din Dicționarul Enciclopedic) = Termen modern construit prin opoziție cu utopie și care se aplică unei lumi imaginate și negative.
Cred ca sunt multi cei carora le-ar folosi o clarificare in ceea ce priveste forma corecta atunci cand vorbim despre ceva „binevenit” sau „bine-venit”. Personal folosesc forma „binevenit”, fara sa fiu sigura ca e cea corecta. Este doar o vaga amintire din anii de scoala.
Diferența dintre ele nu e doar de nuanță. Din definiția cuvântului „distopie” se vede că el a fost construit în opoziție cu „utopie.” Diferența nu ține de obiectul la care se referă, pentru că numesc același lucru – o societate dintr-un alt timp și loc imaginare sau nedefinite – ci de ce spun cei doi termeni despre acest lucru. Un exemplu de utopie ar fi imaginea creată de Marx sau Lenin pentru ce va fi o societate pe deplin comunistă: un fel de paradis pe pământ. O distopie e o carte ca 1984 de Orwell: un infern pe pământ (de unde termenul „orwellian”). Legătura dintre ele este că distopia e o reacție la proiectul utopic de realizare a paradisului terestru, prin prezentarea unei lumi care se vrea absolut bună (perfectă), dar care devine TOCMAI PRIN ASTA o aberație.
E vorba la bază de două genuri literare. Utopia e un termen inventat de Thomas Morus în cartea cu acest nume. E vorba de o societate ideală, nu reală. La origine accentul nu cădea pe irealitate, ci pe caracterul ideal, de perfecțiune, inclusiv morală. Există multe asemenea descrieri ale unor societăți ideale în literatură, una dintre ele este Republica lui Platon, și totdeauna ele au avut o intenție moralizatoare și reformistă: modelul ideal era prezentat pentru a fi imitat, tocmai pentru că nu era real, el trebuia realizat. Distopia are și ea o funcție moralizatoare, dar anti-utopică, ca o parodie a utopiei. (De ex. Jonathan Swift parodiază utopia în Călătoriile lui Guliver.) În Grecia antică nu doar Platon a făcut proiecte de societăți ideale (cel mai celebru e poate Pitagora: el a creat o sectă ce s-a transformat într-un fel de partid care a luat puterea în anumite cetăți). Unele piese de Aristofan pot fi catalogate ca distopii. Felul în care distopia prezintă proiectul utopic poate varia de la o parodie sau ironie ușoară până la prezentarea unei lumi oribile.
E interesant că (deși utopie a ajuns să fie folosit în sensul de societate ireală și irealizabilă) nici utopia nici distopia, ca genuri literare, nu vor să numească o societate irealizabilă, ci dimpotrivă. Diferența apare pentru că inventatorii utopiei doreau realizarea asta, iar cei care imaginau distopia voiau să avertizeze împotriva acestei realizări. („1984” de George Orwell se referă la fapte exacte din epoca stalinistă.)
Relativ la sensul propriu-zis actual al termenilor este de știut că deși la origine e vorba de două genuri literare, în prezent „utopie” are sensul derivat și negativ de lume iluzorie și falsă (implicând ideea că aplicarea acestui proiect e periculoasă ca orice minciună), în timp ce „distopia” este un gen literar care descrie acest pericol.
Genul distopic a triumfat (mai puțin în Coreea de Nord): el e cel care influențează sensul termenului utopie, care e greu de folosit azi cu vreun sens pozitiv.
Termenul utopie e tocmai de aceea mult mai folosit (pentru că despre asta vorbește – de rău – distopia). Iar distopiile sunt omniprezente, în principal în filme. Poate cel mai celebru e „Matrix”. Există o serie lungă de filme care prezintă acest gen derivă infernală a progresului tehnologic. De la un punct nu mai sunt distopii propriu-zise, pentru că nu mai reacționează la un proiect utopic ci descriu versiuni posibile de apocalipsă.