Poți fi de ajutor la urmatoarele teme
[via Idei]
TÓPIC, -Ă, topici, -ce, s.f., s.n., adj. I. S.f. 1. (Lingv.) Ordinea cuvintelor în propoziţie sau a propoziţiilor în frază. ♦ Parte a sintaxei sau a stilisticii care se ocupă cu studiul ordinii cuvintelor în propoziţie şi a propoziţiilor în frază. 2. (La pl.; în retorica antică) Argumente de natură generală, aplicabile în toate cazurile analoage; locuri comune. II. Adj. 1. Care aparţine topicii (I), privitor la topică. 2. (Despre nume) Care denumeşte locuri, localităţi. III. S.n., adj. (Medicament) aplicat local, extern. – Din fr. topique, it. topica.
Aşa arată definiţia de dicţionar, deci varianta corectă este topice. Totuşi am sentimentul că întrebarea se referea la un englezism, derivat din topic, cu sensul de subiect (de discuţie), temă. Dacă la asta trebuia să ne referim, răspunsul e şi mai simplu – topic (şi forma de plural aferentă) nu există în limba română cu acest sens şi, în opinia noastră, împrumutul nici nu s-ar justifica.
Ioni, îţi mulţumim pentru sugestie!
Daca nu te superi, poate imi explici si mie, de ce nu are logica sa existe in Dex si „topic” preluat din lb engleza, cu referire clara la un anumit gen de postare pe un forum.
Tu spui „topic (şi forma de plural aferentă) nu există în limba română cu acest sens şi, în opinia noastră, împrumutul nici nu s-ar justifica.”
Daca eu activez pe un forum, unde, la o categorie de discutii, sunt mai multe subiecte – denumite diferit, deschise de useri diferiti – de ce sa nu folosim termenul de „topic”?
Nu sunt ptr anglicizarea limbii noastre -si asa este practicata pe scara larga – dar sunt anumite domenii unde, asa cum este si cazul meu, sunt necesari unii termeni preluati din alte limbi.
Multumesc anticipat ptr raspuns. Oricum, consider ca „topicuri” ar fi pluralul corect, de la subst ‘topic”.
Poate faci o actualizare in acest sens. 🙂
O zi minunata sa ai! 🙂
A trecut mai bine de un an si tot nu a fost facuta actualizarea. Dezinteres fata de cititori.
Puferiu, actualizare la ce? La textul inițial nu aveam ce adăuga. Iar la comentariul de mai sus nu am răspuns pentru că, din nou, nu avem nimic nou de spus…
Avem destule cuvinte imprumutate din engleza: manager, laptop etc. De ce nu am putea face acelasi lucru si cu „topic” ? Nu de alta, dar taman pluralul ma intereseaza pe mine. Astfel am ajuns pe acest site.
Puferiu, în timp am tot dezbătut aspectul ăsta prin comentarii la diferite articole. Din punctul meu de vedere, câtă vreme nu e un împrumut ”oficial” (adică nu apare în DOOM), eu nu-l consider corect. Altfel, s-ar putea să aud același raționament cu manager, laptop etc. și pentru anomalii ca ”hendăluiască”, ”focuseze” etc. Știu bine că sunt și cuvinte a căror prezență în dicționarul normativ s-ar justifica pe deplin datorită uzului curent, dar eu una am să le evit cu grație (cel puțin în discuții formale) până când vor ”intra în legalitate”.
Emi, „maus”, „sait” („site”), „blog” etc – EXISTA in DOOM?
Mai bine lasam lucrurile asa. Intre timp eu voi cauta alte surse pentru „topic”.
Hai ca nu-mi vine sa cred!!! Am avut o discutie similara, acum 3-4 ani, pe un forum al romanilor din UK, cateva persoane foloseau pentru termenul de „topic” pluralul „topice” intr-un alt context, cuvant care, in limba romana, inseamna cu totul altceva, decat subiecte / teme de discutie, dupa cum bine presupune si explica mai sus Alex… DAR concluzioneaza prin „in opinia noastra, imprumutul nu s-ar justifica” – asta in 2010! Dupa alti 3 ani apare Emi, care ne spune ca „eu nu-l consider corect” iar „pana cand intra in legalitate” ne sugereaza (indirect) „sa evitam cu gratie” anumiti termeni… si uite-asa, din 2013 pana acum, a mai trecut inca un an si cine stie, cati ani mai trebuie sa treaca, pana s-or gandi domniile lor sa introduca termenul de „TOPIC” = cu sens de „subiect / tema de discutie” in DEX sau DOOM… De aceea, va propun sa faceti apel la logica si sa-l tratati la fel ca pe alti termeni, imprumutati INEVITABIL din limba engleza, spre exemplu: site-uri, link-uri, laptop-uri, topic-uri si alti termeni, care NU POT FI EVITATI DIN VORBIREA CURENTA si care nu au inca o „traducere oficiala” in limba romana. Precizez ca, asta e doar opinia / sugestia / propunerea mea… NO OFFENCE!! 🙂
Petronela, dacă laptopul nu-l poți înlocui cu computer-portabil-de-ținut-în poală, topicul îl poți înlocui liniștit cu cuvîntul și cu sintagme pe care le-ai sugerat chiar tu. Atunci, de ce îl consideri de neevitat?
Oh, o nimica toata! E chiar mult mai simplu, in loc de „laptop”, sa scriem „computer-portabil-de-ținut-în-poală” si e exact la fel de scurt si ca „supercalifragilisticexpialidocious”!! 🙂
Draga V, lasand deoparte gluma, nu cred ca se pune problema de ceea ce consider eu… Cand am spus „INEVITABIL” m-am referit la o stare de fapt, la ceea ce se intampla deja (de vreo 10-15 anisori).
Tot Emi recunoaste mai sus ca: „Știu bine că sunt și cuvinte a căror prezență în dicționarul normativ s-ar justifica pe deplin datorită uzului curent…”
Dar eu nu mă refeream la uz și la faptul că el justifică, după o vreme (nu știm cîtă), amendarea dicționarelor. Mă refeream la majusculele tale și la sensul lor. Pentru că ai dat niște exemple amestecate, dintre care unele erau chiar împrumuturi inevitabile, altele doar s-a întîmplat să fie împrumuturi :), unele erau chiar de neevitat în vorbirea curentă, altele doar s-a întîmplat să existe. 🙂 Argumentația s-a încîlcit și ideea, inițial clară, a devenit absconsă.
Petronela, noi promovăm aici formele recomandate ”oficial”. Personal, cu unele putem fi de acord, iar cu altele mai puțin. De exemplu, la ”niciun” ne-am adaptat, dar nu ni s-a părut că era musai nevoie de el. Apoi, dacă vrei să vorbim concret despre împrumuturi, pentru unele avem chiar un grad mare de toleranță, mai ales dacă vin într-un context potrivit. Adică n-am să corectez niciodată un om care lucrează într-o agenție de publicitate dacă-mi vorbește despre target sau reach, deși ambelor li se poate găsi corespondent neaoș. În schimb, dacă-mi servește vreun ”hendăluit”, o să mi se cam strepezească dinții. Dar gradul ăsta de toleranță e ceva subiectiv, iar reperele clare rămân în dicționarul normativ. Că la noi inerția e foarte, foarte mare și că DOOM absoarbe greu unele chestii, ei bine, asta e cu totul altă discuție. În plus, dacă omul insistă să folosească X cuvânt (fie că e genul care-și caută argumente sau nu), n-ai ce să-i faci și gata. Poate insiști să îi atragi atenția, dar cei mai mulți dintre apostrofați rămân cu a lor 🙂
Cer scuze si rectific: ca si* “supercalifragilisticexpialidocious”:)
N-a fost in intentia mea chiar sa tip… doar sa subliniez o idee si sa-mi arat cumva indignarea, ca nici dupa atatia ani, nu s-a rezolvat dilema acestui „topic”…(pardon) subiect de discutii!
Termenii enumerati de mine, au fost ca exemplu…si mai putin relevant era (in acest context) care dintre acei termeni, sunt deja in DEX sau DOOM.
Eu nu tin neaparat sa am ultimul cuvant, nici macar, n-am pretentia ca am dreptate. Drept pentru care, ma retrag aici din discutie, lasand loc si altor pareri, eventual mai avizate si mai pertinente…
O seara faina si mult succes in tot ceea ce faceti! 🙂
Petronela, din punctul nostru de vedere, comentariile sunt oricând bine-venite. Însă o asemenea discuție nu poate fi tranșată categoric decât de o eventuală modificare în dicționare, prin care să apară, negru pe alb, că e corect așa. Deși inclusiv atunci apar și cei care-și asumă să greșească (conform normelor în vigoare), pentru că țin la argumentele lor și li se pare că modificarea e forțată, inutilă, servește unor interese etc.
„…apar și cei care-și asumă să greșească (conform normelor în vigoare)…”
😀