[via Idei]
La prima vedere poate ați fi tentați să spuneți că e sigur sempai, pentru simplul fapt că m/n-ul cu pricina e înaintea lui p, iar regulile nu se discută. Totuși, limba română încă nu a adoptat termenul, așa că n-ar fi musai să se supună regulii. Ba, mai mult, s-ar părea că inclusiv în alte limbi există oarece dezbateri.
Așadar, cum e corect? Teoretic, nu e neapărat greșit în niciuna din forme. Pe de o parte, transcrierea semn cu semn din japonezul せんぱい ar fi se-n-p-ai, dar în același timp pronunția seamănă mai bine cu sempai, iar limba română tinde să adapteze fonetic (și nu e nici pe departe singura care face asta).
Categoric nici japoneza nu e punctul meu forte, așa că mai așteptăm păreri, dar eu aș merge spre sempai pentru varianta românească dacă tot au ambele justificări.
Cosmina, îți mulțumim pentru sugestie!
Sunt de acord cu ce ai scris. Dar de ce punct „foarte”?
Forte, am corectat. Mulțumesc pentru atenționare 🙂
Nu stiu nu numai semnificatia cuvantului, dar nici macar domeniul la care se refera si/sau categoria gramaticala de care apartine: o fi verb, o fi substantiv, o fi adjectiv / adverb (sau chiar interjectie)?
(La prezentarea unui cuvant intr-o limba straina care la noi nu-i tocmai „de larga circulatie”, n-ar fi normal sa se comunice si echivalentul sau romanesc, sau (pt cuvintele intraductibile) explicatia?)
Ha, Victor, nici nu mi-a trecut prin cap să-i încropesc și o explicație. Credeam că dacă până și eu, care-am făcut cam vreo 3 săptămâni de karate în viața asta, știam de el, e de largă circulație. Deși, acum că m-am uitat mai bine, sensul foarte comun de profesor de arte marțiale e cam reducționist, iar în cultura-mamă înseamnă mai degrabă mentor (http://en.wikipedia.org/wiki/Senpai).
Cu tot regretul, eu sensul de „invatator”, „mentor” il stiam exprimat (in japoneza / chineza) prin cuvantul „sensei”, nu „sen(m)pai”… (Eu N-AM „facut” karate, da’ am citit relativ mult despre asta – iar cuvantul „sensei” (din cate stiu eu) se foloseste nu doar in artele martiale, ci in orice domeniu relativ ingust (si care foloseste cunostinte / tehnici / indemanari / deprinderi / etc specifice), inclusiv (spre ex) intr-un mestesug, sau in caligrafie, sau intr-un domeniu filozofic / spiritual.)
Senpai nu înseamnă „profesor”. Senpai e mai mult un fel de „persoană iubită” sau ceva asemănător.
Noțiunile astea nu se suprapun, senseiul e autoritatea supremă în dojo sau într-o sală de curs, de pildă, cel care predă și totodată e capabil să modeleze elevii, să-și dea seama de greșelile lor și să le corecteze. Senpaiul e unul dintre studenți – unul bun și respectat (și în orice caz unul mai experimentat decît tine, sistemul de referință), cel care poate să-l ajute pe profesor în procesul predării (de aici ideea de mentor, dar extinsă în mod greșit), dar nu îi este egal senseiului, este sub el.
Cu alte cuvinte, daca bine am inteles eu, „sensei” are drept echivalent romanesc cuvantul „mentor” (sau eventual „invatator”, „profesor”), iar „sen(m)pai” – cuvantul „monitor” (in sensul didactic invechit, perimat – la noi).
eh, oarecum, dar nu chiar. că mentor îți poate fi și senpaiul, la o adică 🙂
Cred ca nu definim la fel cuvantul „mentor”. („Definitia” concreta practica – atributiile si responsabilitatile pe care le are – nu definitia „de dictionar”.)
In acceptiunea mea, mentorul iti modeleaza sistemul (psihologic si moral) de valori, precum si „te pune pe directia” pe care o vei urma in viata si te educa referitor la modul in care o vei urma. Face asta senpaiul?
nu știu, Victor, tu de multe ori pari să ai definiții proprii pentru cuvinte. 🙂
Nu m-am referit la vreo definitie a cuvantului, ci la ceea ce inteleg eu ca inseamna el (in mod practic) in realitate: da, in acceptiunea mea „mentor” o fi insemnand „profesor”, dar in mintea mea este mai mult decat atat: el nu te invata doar notiuni si cunostinte noi referitoare la un anumit domeniu (desi deobicei relatia mentor – pupil ASA incepe), ci este mai mult decat atat, influenta mentorului asupra elevului se extinde mult inafara domeniului predat de catre el (in primul rand asupra implicatiilor morale). (Altfel el este doar (eventual) profesor, poate chiar unul bun, dar nu cu-adevarat mentor – aceasta din urma notiune poarta in plus aceste inefabile conotatii.)
Dumneata personal te gandesti (retroactiv) la profesorul dumitale (din gimnaziu, sau din liceu) de (sa spunem) sport, sau de fizica, sau de limba… care-o fi fost, drept fiindu-ti (atunci) un mentor, ASA il simti?
Senpai(せんぱい ) e un termen folosit ori pentru colegii mai mari la scoala sau poate fi folosit pentru persoana de care iti place(crush).Multi il confunda cu „Sensei(先制) care inseamna profesor.
Oricum eu nu prea stiu prea multa japoneza avand in vedere ca eu nu sunt nici „N5″(primul examen si primul grad ca vorbitor de limba japoneza)
EDIT:Poate fi folosit si ca un sinonim pt „Sensei” insa e destul de rar la japoneza!
Sensei este folosit cu termenul de „profesor”. Fie ca este vorba de arte martiale sau mediul academic. Senpai este mai degraba asistent-ul profesorului, desi in mediul academic este folosit si pentru studentii mai inaintati (e.g. senior in engleza). In artele martiale, senpai este cineva care poate fi considerat „antrenor secund” sau asistent de antrenor. Multe sali sunt infiintate de catre senpai, care raspund la randul lor unor sensei (in general persoane cu centura neagra si mai multi dani), care pot avea mai multe sali. Cum e imposibil ca o singura persoana sa se ocupe de mai multe sali, senseiul poate delega dintre studentii cei mai avansati sau chiar luptatori profesionisti astfel de „senpai”, asistenti, care vor conduce antrenamentele.