Inregistrare

Inregistrati-va pentru a beneficia de cunostintele comunitatii, a pune intrebari sau a a raspunde la intrebarilor celorlalti.

Suntem o comunitate care incurajeaza educatia si in care se intalnesc know-how-ul si experienta cu perspective inovative de abordare a problemelor.

Login

Autentificati-va pentru a pune intrebari, a raspunde la intrebarilor celorlalti sau pentru a va conecta cu prietenii.

Resetare parola

V-ati uitat parola ? Introduceti adresa de email si veti primi o noua parola.

Va rugam sa va autentificati.

Please briefly explain why you feel this question should be reported.

Va rugam explicate, pe scurt, de ce credeti ca aceasta intrebare trebuie raportata.

Motivul pentru care raportezi utilizatorul.

AniDeȘcoală.ro Latest Articles

Program de living

Program de living
Poți fi de ajutor la urmatoarele teme

Ați văzut ultima reclamă la kika? Dacă da, ați remarcat că se vorbește despre o ofertă pentru ”programe de living”?

Dacă n-ați văzut reclama sau dacă n-ați fost atenți, puteți să vedeți că și în broșuri apare aceeași expresie. Sigur că n-aș îndrăzni să am o problemă cu partea de living, pentru că e în DOOM (la fel și living-room). Însă până la ei n-am mai auzit conceptul. Din context e ușor de concluzionat că ar fi vorba de mobilier pentru camera de zi (comodă, bibliotecă etc.), dar de ce program? Nimic din definiția programului nu mă duce cu gândul la set de mobilă, însă aleg să nu arunc deocamdată cu piatra. Abia m-am lămurit cu pământul vegetal (care tot ciudat îmi suna). Dar chiar sunt eu singura care n-a mai auzit de ”programele de living”? E greșit sau nu?

Articole interesante

11 comentarii

  1. Cum kika este firmă austriacă, m-am uitat cum se cheamă și la ei.

    Nu m-a surprins prea tare să văd că este „Wohnzimmer Programme”, care în traducere directă, cuvînt cu cuvînt, devine, evident, „programe [de] living”.

    În germană, termenul se regăsește în paginile multor vînzători de mobilă, deci pare oarecum să-și fi găsit un loc (deși mie mi-era la fel de necunoscut în germană și mă zgîrie în ureche la fel de tare ca în română).

    Pe de altă parte, e clar acum după ce am înțeles ce înseamnă că vînzătorii au simțit nevoia să le dea un nume acestor ansambluri complete de mobilier asortat. Dacă ei sînt fericiți cu programe, programe să fie, chit că simt un usor disconfort la gîndul că mîine-poimîine vine careva să ne ceară ca noi programatorii să scriem niște programe pentru programele de living…

  2. Presupun (fara vreun temei) ca numele „vine” via vreo expresie de genul „program de lucru* pt proiectarea unor categorii de mobilier”, reprezentand o simplificare a expresiei si ajungand probabil (vorba lui Cicu) sa semnifice ceea ce in romaneste constituie o „garnitura” de mobila.
    (Las’ ca NICI cuvantul „garnitura” folosit cu acest inteles nu-i mai breaz** decat cel de „program”, doar suntem NOI mai obisnuiti cu el.)
    * Nu ma gandeam la un program de calculator – dar si clasicul „orar” (sau programarea calendaristica) TOT programe sunt (de lucru).
    ** Doar nu-i vorba nici de garnitura care insoteste carnea in principalul „fel de mancare”, nici de garnitura de etansare de la ce-stiu-eu-CE teava sau dispozitiv – si nici macar de o garnitura feroviara (ba nici macar de o garnitura de tacamuri, sau de una „cercei – brosa – colier – bratara – diadema”).

  3. Păi, Victor, garnitură e un cuvînt cu mai multe sensuri, ca atîtea altele. De ce consideri că sensul de „Grup de mai multe lucruri de același gen care împreună formează un ansamblu unitar” n-ar avea legitimitate față de celelalte sensuri ale lui?

  4. Doar o notă: așa cum înțelg eu lucrurile, o „garnitură” este doar o submulțime a unui “program”. O garnitură poate fi plasată fără doar și poate într-un living, un întreg program însă nu: programul include cam tot ce ți-ar veni în minte relativ la „tema” dată, deci și diverse (muuuulte..?) variante de ganituri, dar și diverse obiecte de mobilier conexe, doar _asortate_ la „program”.

  5. v: Daca ACCEPTAM o multitudine de sensuri pt un cuvant (nu numai formele „clasice”, mai raspandite, mai des folosite, ci si altele, cu folosinta ceva mai restransa), atunci „cade” SI obiectia lui Cicu referitoare la „program”, intrucat SI ACESTUI cuvant II ESTE DATA DEJA aceasta semnificatie (in germana, de unde poate foarte bine sa fie „importata” si in romana, asa cum s-a intamplat si cu „bomfaier” si „holţşurub”).
    Poate ca nu ma exprimasem eu bine: hai sa spunem ca (in opinia mea) – in privinta folosirii lor pt referire la seturi de mobile – atat „program”-ul german cat si „garnitura” romaneasca sunt la fel de „legitime”.

    Cicu: In principiu, un living este o incapere suficient de mare pt a „plasa” in ea cam orice (domestic) (mai putin vehicule si utilaje). Ideea mea se referea la faptul ca pt living sunt concepute seturi de mobilier anume destinate, care nu pot fi confundate cu alte tipuri de seturi, specializate pt alte tipuri de incaperi (pt dormitor, pt bucatarie, pt baie, pt hol, pt terasa, pt curte / gradina, ba chiar si pt biblioteca sau (strict) sufragerie, ca sa nu le mai mentionez si pe cele „combinate”, „pt tineret”, unde ai „de toate pt toti”, cu ACEA garnitura (daca este bine conceputa) putand mobila quasi-complet o intreaga garsoniera).
    Iar faptul ca garniturile uzuale sunt „completabile”, ca nu contin dinainte TOATE tipurile de mobile potential necesare intr-o incapere, este cauzat pe de o parte de diferentierea „gusturilor” si ideilor oamenilor / familiilor si pe de alta de dimensiunea* si tipul** livingurilor in cauza.
    * Blocurile ceausiste au (in general, in principiu) un living intre 14 si 18 (rar 20) mp, pe cand in cele mai banale case livingul este de obicei mai mare de 20 mp (putand ajunge pana pe la 60-80mp; dincolo de limita asta nu mai sunt „obisnuite”), iar in penthousuri si in palate (fie si tiganesti) nu este chiar rar un living cat o sala de bal, de peste 100 mp.
    ** In unele locuinte livingul este folosit strict in ACEST scop („camera de zi pt toata familia”), pe cand in altele asa-numitul „living” este in realitate SI altceva (fie „si dormitor”, fie „si sufragerie” (si poate „si bucatarie”), fie „si birou” (si/sau „si biblioteca”) – sau chiar (de multe ori) mai multe dintre aceste destinatii suplimentare…)

  6. Putem să ne uităm, de pildă, la lista de definiții ale cuvîntului program și la lista de definiții ale cuvîntului garnitură. În română, bineînțeles. Și să vedem care dintre definiții se poate potrivi și în ce măsură. Aș zice că în momentul actual, în limba română, garnitura se legitimează perfect în context, pe cînd programul nu se pupă cu contextul nici cît Ponta cu Băsescu. În public, cel puțin.

  7. @v: problema e că „programul” – dacă nu greșesc – cuprinde poate _toate_ cele să zicem 50 de garnituri posibile plus elemente singulare asortate pentru livinguri care se caracterizează printr-un stil _comun_ (aceleași materiale, aceleași asamblări, …). Pentru tot acest ansamblu++ de garnituri, pare clar că e nevoie de de alt cuvînt – nu mai poate fi garnitură. _Tot_ ce fabrică producătorul pentru living în stilul X, se numește…

  8. Cicu: Ideea imi pare pertinenta, dar in opinia mea intr-un „program” ar putea fi vorba mai degraba nu de garniturile de mobila respectand vreun anumit stil, ci de toate cele proiectate continuu si aproximativ concomitent, la aceeasi „comanda de sus”. (Ceva de genul: „Program: De conceput si de proiectat sase garnituri noi de mobila pt bucatarie, patru pt dormitor, trei pt living si una pt hol. Pt fiecare garnitura in parte, componenta sa si stilul sau precum si caracteristicile sale tehnico-economice sunt prezentate in tema de proiect corespunzatoare.”)

  9. @Cicu: mă refeream la situația (lingvistică) din momentul de față, cum am și precizat, și în legătură cu fraza lui Victor: „hai sa spunem ca (in opinia mea) – in privinta folosirii lor pt referire la seturi de mobile – atat «program»-ul german cat si «garnitura» romaneasca sunt la fel de «legitime».”

  10. v: Conform opiniei exprimate de mine, pt „program” ar trebui consultat nu DEX-ul ci echivalentul sau german.

  11. Cu siguranţă vine din limba germană, dar nu ţine neapărat de (magazinele de) mobilă. Am mai întâlnit în germană şi în alte domenii (momentan îmi vine în minte doar OBO Bettermann). Şi mie îmi sună ciudat în ambele limbi, dar în germană este legitimă utilizarea, dacă ne luăm după Duden online.
    Semnificaţia a 5-a a cuvântului „(Wirtschaft) Angebot an Artikeln, Waren, Produkten o. Ä.” [(Econ.) Ofertă de articole, mărfuri, produse şi similare]

Lasa un comentariu