Inregistrati-va pentru a beneficia de cunostintele comunitatii, a pune intrebari sau a a raspunde la intrebarilor celorlalti.
Suntem o comunitate care incurajeaza educatia si in care se intalnesc know-how-ul si experienta cu perspective inovative de abordare a problemelor.
Autentificati-va pentru a pune intrebari, a raspunde la intrebarilor celorlalti sau pentru a va conecta cu prietenii.
V-ati uitat parola ? Introduceti adresa de email si veti primi o noua parola.
Please briefly explain why you feel this question should be reported.
Va rugam explicate, pe scurt, de ce credeti ca aceasta intrebare trebuie raportata.
Motivul pentru care raportezi utilizatorul.
Sună ciudat, nu? Când am dat peste nursă prima dată am pus-o pe seama unei traduceri inadecvate (un fel de furculision invers). Totuşi, cuvântul există şi în limba română:
Nursă – doică, dădacă, bonă, femeie angajată ca îngrijitoare la copiii sugaci, guvernantă, infirmieră (eng), soră (eng).
Între noi fie vorba, în acelaşi context am găsit şi termenul de nursoi, cu referire la bărbatul nursă, dar acesta nu mai este un cuvând valid 🙂
(un fel de furculicion invers)?! Nu cumva o fi „furculision”? 🙂
Ai dreptate. Am corectat.
apropo de „copiii sugaci”
– am întîlnit (știu că e corect întâlnit, dar mie nu-mi place scrierea nouă cu â așa că, am să scriu cum era pe vremea mea la școală: cu î) într-o carte răsfoită recent pentru prima dată scris copil sugaci. Al doilea loc unde văd termenul de „sugaci” referitor la copiii mici e aici și e logic: un bebeluș care suge țîță e un copil sugaci, dar sună ciudat.
– eu știu de copii sugari… un bebeluș e un sugar…
– în dex sugar și sugaci sînt sinonime
– sună ciudat „copil sugaci” pentru mine, căci eu folosesc termenul de sugaci doar ca o caracterizare a unui om nasol, despre care am o părere proastă; ex. Ăla e un sugaci! Sugaciu ăla vorbește aiurea. :))
– tot în dex. apare sugaci cu sinonime: alcoolic, băutor, bețiv
– pentru sugar nu există nimic cu alt sens decît bebeluș ce încă suge țîță…
DECI…
Nu ar fi mai potrivit termenul de sugar pentru bebeluș decît sugaci? (de corecte îs corecte ambele) :)))
Zău n-am întâlnit sugaci până acum, dar sună bine :))
:))) păi înseamnă că nu ai citit cu atenție mai sus: Nursă – doică, dădacă, bonă, femeie angajată ca îngrijitoare la copiii SUGACI, guvernantă, infirmieră (eng), soră (eng).
:)) oricum în carte era și mai haios că tot repeta ceva de genul: în cameră se afla o femeie cu un sugaci în brațe…m-am uitat la sugaci… sugaciul adormise la țîță.. de vreo 5 sau 6 ori tot a scris de sugaci pe pagina aia :)))))) și eu care credeam că vorbesc foarte urît cînd fac pe cîte unu sugaci… :p :)))))))
Ha. Da, ai dreptate. Am răspuns la comentariu din admin şi n-am recitit postarea, postare pusă de colegul Alex. Cât despre sugaci, dacă nu e greşit, în mod sigur nu e chiar uzual. Încă. Poate îl popularizăm 🙂
Vedeti, v-am zis eu ca sunteti prea tineri. Eu stiam de sugaci, l-am intalnit frecvent si il si folosesc. Nu m-a tentat niciodata sa-l folosesc cu sensul” betiv, alcoolic…”. Mai degraba foloseam „sugativa, sugator”. Dar sugaciul e sugaci, numai pt copil care suge, deci sugar.
Ceva este in neregula cu sinonimiile alea – ori in text (bagsama si in dictionarul citat, n-am verificat), ori in capul meu: eu traiam cu ideea ca „doică” (cu sinonimele / regionalismele sale: dădacă, mancă etc) este ingrijitoarea de copii (alta decat mama naturala a copilului) al carei rol primordial este sa alapteze copilul caruia ii este… afectata (deci AICI s-ar potrivi… barbarismul (cred) „nursă”) si sa ii ofere acestuia caldura, mangaiere, intelegere etc, pe cand „bona” (cu echivalentul sau teta) este ingrijitoarea de copil al carei rol primordial este educatia pre-elementara a acestuia, cea care ii confera copilului ceea ce se numeste „cei sapte ani de acasa”, si este de regula (desi nu in mod imperativ) alta persoana decat doica („cerintele postului” fiind diferite).
Ba MAI mult: nu este exclus cazul in care vreun vlastar al unor parinti mai… „inlesniti” (material) (si mai formali in conceptii) sa aiba concomitent atat doica (de la „varsta” mai frageda, numarata cel mult in luni, dar mai probabil in zile sau chiar ore) cat si (de la varsta mai „inaintata”, de cand incepe sa vadeasca intelegere a ceea ce se intampla in jurul sau – de pe la vreun an jum’ate-doi) SI bona. (Subliniez: ambele ingrijitoare – concomitent – la acelasi copil, dar cu functii diferite: una de… alimentare (si alinare, mangaiere), blanda si ingaduitoare, cealalta de educatie – nu neaparat mai aspra, dar mai severa, mai… rigida, mai putin ingaduitoare, mai… exigenta.)
Tatiana: Aici nu ne mai potrivim: eu din copilarie de „sugar” stiam, nu de „sugaci*”. Poate pt ca maica-mea era „asistenta de ocrotire” (asistenta medicala pediatra cu rol in special in ingrijirea medicala la domiciliu a copiilor mici – INCLUSIV campaniile de vaccinari – si in supravegherea / dirijarea conditiilor de viata ale acestora) si (din obisnuinta) poate folosea si acasa termenul „oficial”, poate pt ca oi fi copilarit eu in alta regiune (Banat) decat dumneata…
* Acest termen il invatasem la varsta mai mare si anume cu conotatia sugerata de ella – de bautor de cantitati mari, dar care (in conceptia mea) nu este neaparat, obligatoriu SI betiv: termenul „betiv” defineste (in mintea mea) o persoana care se imbata tare si des, indiferent de cantitatea de bautura ingurgitata, pe cand bautorul de cantitati mari poate fi rezistent la bautura si nu se imbata. (In plus – cantitatile mari baute nu este obligatoriu sa fie de bauturi alcoolice (!)…)