Conform DEX, mitul este o ”povestire fabuloasă care cuprinde credințele popoarelor (antice) despre originea universului și a fenomenelor naturii, despre zei și eroi legendari etc.”, iar prin generalizare devine sinonim cu legenda, basmul sau povestea. Tot conform DEX, legenda este ”o povestire în proză sau în versuri care conține elemente fantastice sau miraculoase, prin care se explică geneza unui lucru, a unei ființe etc., caracterul aparte al unui eveniment (istoric), al unui erou (mitic) sau al unui fenomen”.
Așadar, făcând abstracție de faptul că legendă are și alte semnificații (inscripție sau completare), în ceea ce privește sensul de povestire, mit și legendă par să fie sinonime. Totuși, eu ”simt” o diferență între ele, dar e posibil să fiu influențată de faptul că mi s-a spus cândva că legendele au un sâmbure de adevăr, iar miturile țin 100% de domeniul fantasticului.
Așa că vă întreb și pe voi – percepeți vreo diferență între mit și legendă?
Legenda are la bază mitul, ea fiind o povestire populară, transmisă prin viu grai, care are ca scop descoperirea şi explicarea existenţei anumitor personaje sau fapte. Mitul, este în esenţă adevărul absolut, originea, în cele din urmă, a fiecărui lucru.
Legenda nu este nici pe departe sinonimă cu mitul. Cărţile specializate de mitologie pot ajuta la dezlegarea misterelor de acest gen :).
In esenta sinonime, tind sa le percep mai mult dupa un grad de comparatie: mitul >>> legenda. Sau mai concret, mitul este ceva ce s-a petrecut cu foarte multa vreme in urma, iar legenda – ceva mai recent decat mitul.
Exemplu: mitul creatiei >>> legenda calaretului fara cap. 🙂
Da, Bogdane, dar mai exista si mituri contemporane („SUA are cea mai puternica economie din lume”).
Nu am nici o sursa documentara care sa ma sustina / confirme, dar (contrar opiniei Arynei) impresia mea este (dimpotriva) ca mitul este ceva ce se bazeaza in intregime… nu neaparat pe „nascoceala”, dar pe „ghiceala”, pe cand legenda ar reprezinta o sublimare in fabulos a concluziilor unor informatii poate incerte, dar care „sunt luate de bune” si care s-ar putea dovedi reale – si/sau eventual o extrapolare (nejustificata de dovezi faptice) a unor concluzii partiale trase pe baza unor informatii pertinente dar incomplete.
Andreea, te rog sa fii amabila sa dezvolti (cat-de-cat) ideea: CARE consideri ca ar fi acea „interpretare gresita”, si DE CE anume consideri asa?