scri.ro a apărut din dorința sinceră de a veni în ajutorul celor care au oarece carențe și de la bun început ne-am dorit să punem informația într-o formă cât mai accesibilă. Deși suntem amândoi firi sarcastice, aici am încercat să nu adoptăm tonul ăsta, exceptând situațiile în care am fost provocați. Și cu tot sarcasmul, nici în realitate nu avem nevoia compulsivă de a-i corecta pe cei care greșesc. Chiar nu cred că s-a întâmplat vreodată să întrerup abrupt fluxul firesc al unei discuții doar ca să-l corectez pe X. Deși poate că uneori e bine să-i atragi cuiva atenția asupra unei greșeli, pentru că neștiința nu e prostie. Însă comunicarea umană e lucru complicat și mesajul în sine suferă transformări semnificative la decodificare în funcție de context și, mai ales, ton. Adică nu contează doar ce spui, ci și cum o spui.
De ce v-am scris asta? Din cauza unui fragment din actuala mea lectură:
Toate situațiile de pe lume testează caracterele oamenilor. Când pronunți greșit un cuvânt, comportamentul celui care știe pronunția corectă a cuvântului este conform cu caracterul lui: unul nu te corectează fiindcă nu-l interesează să te facă mai deștept – expresie restrânsă a unei indiferențe mult mai largi; altul, fiindcă – prudent și ținând seama de susceptibilitatea oamenilor – nu vrea să-și aprindă paie-n cap; unul – delicat, rostește, ca din întâmplare, cuvântul incriminat; altul te corectează cu un sarcasm nedisimulat, făcându-te să vrei să te-nghită pământul.
(I. Vulpescu – Arta conversației)
Apropo de formă și făcând abstracție de faptul că fragmentul se referă în mod explicit la pronunție, mi-a plăcut sinteza asta de caractere, motivații și reacții, așa că vă invit și pe voi să rumegați la asta 🙂
„Deși suntem amândoi firi sarcastice, aici am încercat să nu adaptăm tonul ăsta […].”
Sunt de parere ca tonul trebuie uneori adaptat situatiei, sarcasmul nu este consctructiv.
Adoptat nu e totuna cu adaptat, dar cred ca viteza…
Emi, am atras-o bine? Atentia zic :))
Am o problema cu sarcasmul si una chiar mai mare cu corecturile. Asadar, am citit postul acesta cu atentie si rusine. Citatul a atins perfect subiectul si pe mine, iar cand am vazut ca e extras din a 2-a mea carte preferata, am fost profund miscata. Da, am de rumegat…
Apropo, multumesc pentru munca grozava pe care o faceti cu blogul.
Tatiana 🙂
Petra, nu știu dacă-i chiar justificată rușinea, dar mă bucur că am atins un ceva. Și-ți mulțumim și pentru apreciere 🙂
„…sarcasmul nu este consctructiv.”
PE LANGA partea lui… distructiva, sarcasmul mai poate fi (uneori) SI foarte constructiv.
(Sa nu uitam ca nu este bine sa construim ceva bun folosind ca temelie ceva gresit, asadar distrugerea adusa de sarcasm poate avea un… intens rol constructiv, „eliberand terenul” de „constructiile” gresite dinainte. Uneori alte metode de convingere sunt neeficace.)