Samovar

1

Cum e vorba aia cu stâna fără câini? Da, știu, n-am mai avut vreme să mă ocup de ce e pe aici așa cum trebuie, dar revin în forță.

Între timp, măcar lecturile nu mi le-am neglijat, ba chiar am realimentat stocul de Colin Forbes (îl găsiți sigur la Rao). Și aseară mi-am dat seama că de vreo 3 romane încoace mă tot împiedic de un cuvânt pe care nu-l știu, dar nu știu cum fac de mereu uit să-l caut. Azi i-a venit vremea și-l expun aici, fără menajamente – samovar – vas de metal folosit la fiertul apei pentru ceai.

Halal explicație! Asta mi-am dat seama și eu din context. Mi-era clar că era ceva de făcut ceai, dar ultima dată când am dat peste instrument era în condițiile în care era să-i explodeze cuiva ceva în față în vreme ce efectua manevra de aprindere… Așa că am mai investigat și am găsit o explicație ceva mai descriptivă: un fel de căldare de fiert apă, în mijlocul căreia se află e un burlan care servește drept horn, iar în josul burlanuluĭ e jaratic.

PS: E invenție rusească și vă spun asta doar pentru că sunt abia câțiva ani de când am aflat că rușii sunt mari iubitori de ceaiuri, deși la nivel comun nu cred că prea multă lume îi asociază cu băutura asta.



Un comentariu

  1. Samovarul este in general un... dispozitiv (un... recipient) destinat pregatirii SI PASTRARII CALD TIMP INDELUNGAT a ceaiului IN CANTITATI DEOBICEI MAI MARI (deobicei capacitatea samovarului este cam intre 1-2 si 5 litri, chiar daca prin exceptie pot fi gasite - ca raritati, adevarate curiozitati - si samovare "mini" pt prepararea uneia sau a doua cesti de ceai, dar si samovare gigant, in care pot fi preparate concomitent cateva galeti de ceai).
    In general samovarul consta dintr-un recipient (obligatoriu cu capac, care in principiu este si oarecum etans, de unde pericolul exploziei) in care apa se aduce la fierbere, prin centrul recipientului trecand (vertical) un "tub de foc" - in fapt, un simplu burlan "cu fund" si cu aerisire la partea inferioara. Recipientul este dotat in general la partea inferioara fie cu un robinet, fie cu o canea metalica (precum cea de la butoi) pt "extragerea" (prin curgere libera a) lichidului continut.
    In acel burlan se poate pune jar dintr-o sursa exterioara sau (mai ades, mai obisnuit) se poate face focul (ca atare, ca in soba, cu hartie si surcele, apoi cu lemne sau "carbuni de lemn"), si (uneori) capatul de sus al burlanului poate fi inchis, astfel incat caldura degajata molcom de catre jarul ramas sa nu se piarda, ci sa pastreze ceaiul cald (sau MACAR caldut) cat mai mult timp. In acelasi scop, exista (in principiu) niste... "invelitoare" textile (deobicei decorative) pt izolarea recipientului samovarului de mediul ambiant.
    Lucratura samovarului face ca uneori acesta sa fie un adevarat obiect de arta, si materialul din care este confectionat poate varia de la simpla tinichea la metale pretioase - argint sau chiar aur.

    Ma mira faptul ca n-ai stiut faptul ca rusii (in special cei din nordul indepartat) sunt mari consumatori de ceai (pe care in general il consuma FOARTE fierbinte, sorbindu-l (foarte zgomotos, in mod traditional) din ceasca (sau chiar din farfurioara cestii, pt a-i mai atenua fierbinteala) fara a-l indulci dinainte, dar tinand intre dintii din fata o bucatica de zahar pe care ceaiul sorbit "o spala" in trecere, indulcindu-se (oarecum).)
    Dealtfel, cu vreo juma' de secol in urma, "la noi" (in Romania) ceaiul negru (mai ales cel de calitate... (Hmm!) "nu prea aleasa", singura care putea fi gasita atunci "la liber" in comert) chiar era cunoscut sub denumirea de "ceai rusesc"; "Ce ceai vrei sa bei: de... (sa spunem tei, sau izma / menta - sau de zahar ars), SAU ceai rusesc?" era o intrebare "la ordinea zilei".)
    Eu am aflat tarziu (in adolescenta) faptul ca ceaiul "rusesc" (traditia sa) isi avea originea in China / India / Japonia, si ca civilizatia noastra de tip occidental luase cunostinta de existenta sa prin intermediul britanicului "five o'clock tea"... si cam tot atunci am aflat ca "ceaiul" poate fi nu numai negru, ci si verde, si ca se prezinta nu numai sub forma de frunzulite uscate contorsionate in fel si chip, ci si (spre ex) sub forma de pudra.

     (0)
     (0)

Lasă un comentariu

Ai nevoie de ajutor la teme ?