În cazul în care vă plictiseați cumva în ziua asta liberă, vă oferim o temă de gândire. Spre rușinea mea, nu mai știu exact de unde am pescuit-o, dar era sigur ceva cu iz politico-naționalist, iar contextul original să zicem că suna cam așa: cineva se lăuda că ”luptă pentru România” și altcineva se întreba ”împotriva cui?”.
Aș prefera să facem abstracție de contextul cu pricina și să privim global problema, iar din unghiul ăsta vă întreb – chiar de fiecare dată când luptăm pentru ceva ajungem să luptăm și împotriva altui ”ceva”? Bine, nu mă refer la reformulări și nuanțe, pentru că da, logic, să lupți pentru dreptul pigmeilor cu strungăreață la nu știu ce implică, mai presus de orice dubiu, să lupți și împotriva limitării drepturilor pigmeilor cu strungăreață. Însă eu sper că sunt situații în care poți să lupți pentru o cauză și să nu fie deloc în detrimentul altora, deși e drept că, în general, satisfacerea intereselor unora interferează cu interesele altora și, la un anumit nivel, chiar și cele mai nobile cauze pot deranja unele grupuri…
Dar oare chiar nu putem vorbi despre lupte pro fără jumătățile lor contra?
Nu pricep CE cauta in aceasta idee DETRIMENTUL altora.
Nu numai ca a lupta PENTRU ceva presupune OBLIGATORIU si a lupta IMPOTRIVA ceva / cuiva, dar mai SI poti lupta IMPOTRIVA a ceva / cuiva fara sa lupti si PENTRU ceva.
In mintea mea este clar: nu poti sa LUPTI fara sa ai adversari. Da, eventual poti sa MILITEZI pt o anumita cauza SI fara sa ai opozant(i), dar atunci nu mai e vorba despre o LUPTA.
MAI MULT decat atat: o lupta implica… implicit (!), neaparat si adversar (obligatoriu lupti impotriva cuiva / ceva), chiar daca nu este neaparat necesar ca acea lupta sa si fie purtata PENTRU ceva, nu-i obligatoriu sa aiba un scop.