Inregistrati-va pentru a beneficia de cunostintele comunitatii, a pune intrebari sau a a raspunde la intrebarilor celorlalti.
Suntem o comunitate care incurajeaza educatia si in care se intalnesc know-how-ul si experienta cu perspective inovative de abordare a problemelor.
Autentificati-va pentru a pune intrebari, a raspunde la intrebarilor celorlalti sau pentru a va conecta cu prietenii.
V-ati uitat parola ? Introduceti adresa de email si veti primi o noua parola.
Please briefly explain why you feel this question should be reported.
Va rugam explicate, pe scurt, de ce credeti ca aceasta intrebare trebuie raportata.
Motivul pentru care raportezi utilizatorul.
Printre altele, pentru că îţi dezvolţi vocabularul, iar eu am aflat azi câteva cuvinte noi de la Cezar Petrescu:
onctuos = unsuros, gras, uleios; (sens figurat) mieros, insinuant;
gambetă = pălărie bărbătească din fetru tare, cu calota ovală și borurile ușor răsfrânte; melon;
şpuribus = ?
Şi pentru că n-am reuşit să aflu ce înseamnă şpuribus, cer ajutor. Vreau să-mi dezvolt vocabularul până la capăt 🙂
Nu sînt deloc sigur, dar cum am mai dat de doar cîteva formulări de genul „am eu un șpuribus care nu ma înșeală” bănuiesc că este vorba de o reformulare glumeață a cuvîntului german „Spürsinn“ – simț, „nas“, capacitatea de a descoperi/vedea/simți ceva ce pentru cei „normali“ ramîne ascuns. Un cîine, un detectiv bun au „Spürsinn“.
Fler, cu alte cuvinte. 🙂
E mai mult decât am reuşit eu să găsesc, aşa că mă mulţumesc cu asta deocamdată. Mulţumesc 🙂
Cu regretul ca nu pot contribui la solicitatul „şpuribus”*, precizez ca dupa cum invatasem eu, http://dexonline.ro/definitie/onctuozitate este caracteristica unui fluid (de regula foarte vascos: ulei, vaselina, miere, etc) de a lasa un strat care adera ferm la suprafata unui corp solid cu care a intrat in contact, desi nu este lipit pe acea suprafata, ci se poate misca (oarecum) liber pe ea (dar fara a se desprinde de ea).
* Simpla forma (si „rezonanta”) cuvantului „şpuribus” (terminatia acestuia) imi aminteste de limba latina. Nu prea mai tin eu minte limba, iar terminatia cuvantului poate sa aiba vreo semnificatie in acest sens sau poate sa fie vreo simpla coincidenta fonetica, da’ pe de alta parte eu inca imi mai amintesc de deviza (in latina, conform principiilor vremii) a unuia dintre Ludovicii Frantei: „Pluribus impar” (= „inegal multor”), deviza careia „Regele-Soare” i-a „raspuns” punandu-si pe blazon celebrul soare insotit de deviza (contrara) „Nec pluribus impar” (= „nu inegal multor” – alaturarea dezvaluind sensul subinteles „nu inegal multor SORI”).
Astept cu interes eventuala interventia a vreunui cunoscator SI al limbii latine.
P.S. Incet-incet PARCA vrea sa iasa la suprafata o semi-amintire incetosata din copilaria mea (din anii ’50-’60), cand (rar) se mai folosea prin gastile de copii (in Timisoara) expresia „şpuri” (fara acea terminatie de tip latinesc), cu sensul „intinde-o”, „sterge-o”, „roiu’ „, „cara-te” (cu subintelesul suplimentar „da’ repede!”). CARE-o fi „etimologia” acelei expresii folosita in acel sens – habar n-am.
Două chestii:
a) „ș”-ul de dinaintea lui p la început de cuvînt din „șpuribus” cred că anulează practic ideea filiației din latină – dar o face foarte plauzibilă pe cea din germană.
b) „șpuri” – la Timișoara! – tot din germană vine. „Spur” – pronunțat șpuur, cu u lung – înseamnă „urmă” și există multe și diverse expresii idiomatice în componența cărora se regăsește cuvîntul. Inclusiv în germana actuală/ușor învechită, unde „Spur Dich!” (șpuur dih) înseamnă „valea!“ („lasă urme!” ar fi o tentativă de a traduce oarecum expresia).
Șpuribusul este un fel de tramvai, dar pe roți cu anvelope de cauciuc. Denumirea vine din limba germană (Spurbus). Este foarte posibil ca la Timișoara să fi circulat astfel de vehicule, deoarece tot acolo, troleibuzului i se spune „firobuz” – autobuzul care merge după fir. În aceeași logică, șpuribusul este autobuzul care urmărește „urmele”, care trebuie interpretate aici ca urme de roți (acesta fiind unul din multele sensuri ale cuvântului „Spur”).
Totuși, fiind vorba de Cezar Petrescu, este posibil ca șpuribusul la care faci referire să însemne tramvai, deoarce acest tip de vehicul (cum l-am descris mai sus) a fost introdus abia după 1980…
Am intalnit termenul in mai multe carti de Vintila Corbul si am incercat sa-i gasesc semnificatia – n-am reusit. Din context se poate deduce ca este vorba de un „presentiment pozitiv” –