A-și oficia sau A-și oficializa relația

5

Nu mă dau în vânt după mondenități, dar zilele trecute s-a strecurat printre știri și povestea asta. Și chiar dacă mi se pare că îi privește doar pe ei toată povestea, mi-a atras atenția bucățica asta: ”ar putea veni aici […] ca să-și oficieze relația”. Trăiam cu impresia că formularea corectă ar fi ”să-și oficializeze relația”, iar oficierea cade mai degrabă în sarcina ofițerului Stării Civile și nu a celor doi parteneri. Însă chiar dacă definiția verbului a oficia include sensuri mai apropiate de ce știam eu ca fiind corect (”a face o slujbă bisericească”, ”a sluji în biserică”, ”a săvârși un act public sau privat, în special o căsătorie”), s-ar părea că un alt sens este de ”a celebra”. Iar așa parcă nu mi se mai pare greșit, pentru că nunta poate fi văzută și ca o formă de celebrare a relației de cuplu.

Totuși, parcă mai potrivită era ideea de ”oficializare a relației”, pentru că sensul lui ”a oficializa” se leagă de consfințirea (prin lege) și dobândirea caracterului oficial.

Greșesc?

 

5 comentarii

  1. Oficierea casatoriei reprezinta oficializarea unei relatii.
    Si DA, oficierea o practica oficiantul (in cazul in speta - ofiterul starii civile), nu cuplul in cauza.
    (Nu stiu cam CARE ar fi situatia daca un misionar - singur oficiant disponibil - se casatoreste pe vreo insula exotica cu vreo foarte nurlie proaspat-convertita: el oficiaza si tot el suporta oficierea, asupra lui isi face aceasta efectul? Ar fi cam ca un chirurg care se opereaza el singur...)

     (0)
     (0)
  2. Relaţia devine oficială, dobândeşte un caracter oficial, adică cei doi parteneri şi-o oficializează prin oficierea, de către persoana oficială competentă, a unor proceduri legale şi/sau religioase, ceremonii şi ritualuri, fiind întocmite şi actele oficiale corespunzătoare.

     (1)
     (0)
  3. Explicatie pertinenta si completa - SI corecta, cu exceptia unui detaliu: fara a fi catusi de putin sigur de contrariu, am oarecari dubii in legatura cu caracterul oficial care i-ar putea fi atribuit unui preot.
    (In privinta dreptului unei persoane oficiale care nu e preot de a practica proceduri religioase n-am nici un dubiu: in cadrul bisericilor noastre oficiale (indiferent ca ar fi vorba despre cea ortodoxa, sau cea catolica, sau reformata, sau luterana - sau de vreunul dintre cultele neoprotestante) acest drept NU exista, nu il au decat preotii respectivelor culte.)

     (0)
     (0)
  4. P.S. A propos de corectitudinea comentariului Monei: (cu referire la forma) lipseste o virgula dupa "oficializeaza", care sa marcheze sfarsitul apozitiei.

     (0)
     (0)

Lasă un comentariu

Ai nevoie de ajutor la teme ?