Poți fi de ajutor la urmatoarele teme
Tu ți-ai ales Baba? E un subiect la modă zilele astea și eu mă bucur că ne mai agităm și cu tradițiile noastre autentice.
Dar nu despre babă și babe vream să scriu, ci despre baba și babale. Și da, diacriticele fac uneori diferența:
baba (babale la plural) = dispozitiv de 40-60 cm în formă de mosor, fixat pe puntea navelor sau pe cheiuri, de care se leagă parâmele navelor acostate;
babă (babe la plural) = femeie în vârstă înaintată; femeie trecută de tinerețe; băbătie, babetă.
Are 28 de ani, nu e chiar baba. 🙂
N-am scris tot, dar în DEX baba (a se citi babă articulat) pare să aibă și sensul de soție, însă cu un ton glumeț și doar în cercurile mai intime 🙂
Eu fac diferența între scrisul cu diacritice și cel fără,
tu faci diferența între scrisul cu diacritice și cel fără,
el/ea face diferența între scrisul cu diacritice și cel fără,
noi…
Diacriticele, săracele, NU fac diferența. Ele ajută la diferențiere și îl ajută pe cititor să facă diferența.
Asta ca să facem diferența înte ce fac si ce nu fac diacriticele.
Cicu, tura asta nu mi se pare că am greșit. Da, omul e măsura tuturor lucrurilor, dar aici ești chițibușar 🙂
Atentie: baba – cu sensul dispozitivului de amarare (de legare a navelor):
– se pronunta (ca la ne-romani) cu accentul pe al doilea „a”
– nu are neaparat forma de ciuperca (poate fi constituit – spre ex – din doua bare verticale fixate in beton si intersectate de o bara orizontala care le depaseste spre exterior pe ambele verticale)
– nu are neaparat inaltimea de 40-60 cm, ci marimea lor (a babalelor) depinde de marimea vasului de legat (atat ca diametru, cat si ca inaltime). (N-ar fi caraghios un „pilon” de legare inalt de max 60 cm la legarea de tarm a unui superpetrolier de o juma’ de milion de tone – care se leaga cu parame cu diametrul de cin’s’pe – doua’j de cm? Sau la legarea unei „barcute” de doua-trei tone capacitate?)
– babalele sunt in principiu „construite” (de obicei turnate, dar pot fi si sudate) din otel / fonta si sunt fie incastrate in betonul / fixate pe lemnul cheului / debarcaderului, fie sudate de structura metalica de rezistenta a vasului de legat (sau fixate in cuie / suruburi de lemnaria barcilor), dar mai pot fi si din lemn batut in pamant (pt legarea pescadoarelor mici / a lotcilor / barcilor (cu sau fara motor), respectiv din aluminiu / plastic – pe bordul respectivelor barci), din beton armat turnat solidar cu structura de beton ingropata, sau mai pot avea si alte forme, marimi si materiale.
Emi,
nu e greșit dacă _ai vrut_ în mod conștient să folosești expresia „a face diferența” cu sensul pe care l-a dobîndit prin calchierea unu la unu a expresiei englezești echivalente. Mi se pare deja chiar probabil să își găsească locul în limbă. Ceea ce nu mă împiedică să aud direct și imediat, pînă în vîrful creierului, scîrțîitul acela de cretă proastă pe tablă ce-ți sfredelește auzul ori de cîte ori mă întîlnesc cu “făcutul diferenței“ în forma asta. Îmi pare rău, reacția e din rărunchi.
Nazistii gramaticali!
@Ardelencu:
http://en.wikipedia.org/wiki/Godwin's_law
tot acolo ai și linkul la greșeala de logică numită Reductio ad Hitlerum.
lectură plăcută.
Cu alta ocazie mi-ai mai facut si mie observatie (parca tot dumneata erai…) in acelasi sens – ca as „reduce la Hitler”.
La cazul meu de atunci treaca-mearga, intr-adevar exemplificasem cu „cazul” lui Hitler (si – parca – al Feniciei antice) (desi intentia mea fusese NU de simplificare a situatiei / de ocolire a argumentarii logice printr-o acuzatie nefondata, ci doar prezentarea unei situatii extreme, folosita ca o figura de stil – oarecum in acelasi fel ca si o exagerare caricaturala – pt ca prin contrast sa rezulte ceea ce voiam sa exemplific), dar in ACEST caz este (mie cel putin imi pare) EVIDENT faptul ca este vorba doar despre o figura de stil (regret, in acest moment am unul dintre lapsusurile mele si nu-mi amintesc CUM se numeste – parca NU ASTA era sinecdoca) care consta in substituirea (in exprimare) a unui cuvant printr-un altul (asemanator ca semnificatie – din punctul de vedere considerat de catre autor) „mai exagerat” (!), cu scopul sublinierii ideii enuntate / sugerate.
(Despre nazisti se cam stie ca erau neiertatori si ca – judecand (din principiu, nu prin vina individuala) doar superficial, nu mai profund – obisnuiau „sa se lege de” forma (de LITERA legii) mai degraba decat de fond (de SPIRITUL legii), iar „grammar nazi” a inceput sa devina o expresie consacrata, nicidecum o reala trimitere la / comparare cu Hitler.)
Dar respectiva fallacy constituie intr-adevar o lectura daca nu placuta macar interesanta si utila – multumesc si eu pt link.
evident că-i o figură de stil de fiecare dată cînd e spusă, cum ar putea să fie altceva? 🙂