Inregistrare

Inregistrati-va pentru a beneficia de cunostintele comunitatii, a pune intrebari sau a a raspunde la intrebarilor celorlalti.

Suntem o comunitate care incurajeaza educatia si in care se intalnesc know-how-ul si experienta cu perspective inovative de abordare a problemelor.

Login

Autentificati-va pentru a pune intrebari, a raspunde la intrebarilor celorlalti sau pentru a va conecta cu prietenii.

Resetare parola

V-ati uitat parola ? Introduceti adresa de email si veti primi o noua parola.

Va rugam sa va autentificati.

Apropo sau A propos

Apropo sau A propos

[via Idei]

Ca şi în cazul lui vizavi, cuvântul a fost preluat în limba română, fireşte, într-o formă adaptată. Aşadar, corect este apropo şi are sensul de „fiindcă a venit vorba; bine că mi-ai adus minte”.

Lucia, îţi mulţumim pentru sugestie!

Poți fi de ajutor la urmatoarele teme

17 comentarii

  1. Din deprindere veche (pe vremea aceea cred ca inca nici nu se infiintase DOOM-ul, necum sa mai fi si prezentat vreo forma corecta acceptata) eu folosesc cealalta varianta mentionata in titlu, si nu cred ca voi face efortul de a-mi corecta ACEASTA deprindere.
    Ar mai fi problema „legitimitatii” (sau nu) a lui „apropou”. (Avand in vedere forma articulata a cuvantului, e greu de evitat derivarea; spre ex „Avand in vedere apropoul pe care l-am descoperit, ma intreb daca nu cumva o mai fi existat si vreun alt apropo(u).”)

    A propos – eu SI PE „vizavi” il scriu sub forma „vis-a-vis”.

  2. Mai sa fie. Asa dintr-o data dupa revolutie au fost date peste cap toate regulile gramaticale si numeni nu are de spus nimic.
    In cartile/romanele tiparite inainte de ’89 a propos se scrie despartit ca in franceza.
    Nu stiu de ce noi romanii luam cuvinte din alte limbi si le chinuim.
    Pai daca sunt neologisme, sa ramana dom’le asa. Daca nu ne convin atunci sa folosim varianta in romana.
    Mai stati si mai ganditi-va putin inainte de a prelua/inghiti tot ce vi se da cu polonicul.
    Prea am senzatia ca unele modificari in limba romana au fost facute ca sa le fie mai usor analfabetilor care ies pe banda, doar, doar or invata si ei ceva.

  3. din păcate (pentru unii), Radu, dicționarele urmează direcția dată de limba vorbită, nu invers. cînd ai o masă de presiune considerată (aici intervine subiectivismul) suficient de mare ca să faci schimbarea oficială, o faci.
    cît despre scrierea neologismelor ca la ele acasă, asta-i mai greu, ca să nu zic bizar, în limbile (predominant) fonetice. ca să nu mai spun cîte cuvinte folosești și matale acum, cît se poate de firesc, după ce au fost cîndva împrumutate și adaptate. nimic nou sub soare, nicidecum „așa dintr-odată, după revoluție”.

  4. Cuvantul este neologism. Din cauza asta isi pastreaza forma din limba de origine. Masa nu schimba regulile. Daca 90% sunt prosti(si sunt) ii educi, nu te aliniezi.

  5. Emilian, sunt sigură că o mulțime dintre formele considerate corecte astăzi au fost la vremea lor „barbarisme”. Limba evoluează și, ne place sau nu, uzul majoritar impune de multe ori regula…

  6. Nu. Elita face regulile. Gloata se aliniaza… de buna voie sau cu forta.
    Iar cine e refractar dispare. Atat!

  7. :))))))
    Iată o strategie care s-a aplicat dintotdeauna cu succes în materie de evoluție a limbilor, după cum se poate vedea cu ochiul liber.
    Aș propune și cîte douăzeci de bice pe spinarea refractarilor, ca să priceapă cum stă treaba cu elita.

  8. Sau cu pistolul la sold ca Fildel Castro…

  9. În mod bizar, ăsta-i un exemplu din „tabăra” opusă elitelor.

  10. In mod sigur. E greu cu ironia azi… trebuie sa desenezi..

  11. oi fi căzut eu victimă unui „Poe” ingenios, tot ce se poate. mi s-a mai întîmplat. dar spui tu zău cu limba scoasă că toate trei comentariile tale erau ironice, nu doar ultimul? că dacă nu erau (și nu erau) ai o problemă de fir logic cu ironia ulterioară.

  12. Apropo e forma adaptata în romana ,dar à propos nu e greșit pentru ca e din lb. Franceza

    • Ioana, urmând același raționament, ai fi la fel de tolerantă cu ceva de genul „mi-ar trebui un processor mai bun la calculatorul personal”? Odată ce împrumutul devine „oficial” și se stabilește clar sub ce formă intră în limbă, ar cam trebui să ne despărțim de forma împrumutului inițial.

  13. Limba este vie, deci in continua evolutie, chiar daca mai lenta. Tendinta fireasca a limbii romane este sa adapteze cuvintele imprumutate din alte limbi la sistemul fonetic propriu. Sunt nenumarate exemple, nu doar din franceza. La inceput am preluat din engleza termeni ca football si leader in forma originala, acum pronuntam si scriem fotbal si lider. Limba romana e o limba fonetica, deci are tendinta sa scrie cuvintele la fel cum se pronunta. Franceza si engleza, in schimb, sunt limbi etimologice, existand diferente intre scriere si pronuntie.

Lasa un comentariu