[via Idei]
De fapt, întrebarea pe care am primit-o prin e-mail se referea mai degrabă la varianta corectă dintre ”mediu ambiant” și ”mediu ambient”. Însă răspunsul este cu siguranță legat de diferența dintre ambiant și ambient.
Ambiant este adjectiv și se referă la ceva ce se ”găsește în jur, în apropiere, înconjurător”, iar ambient este substantiv și sinonim cu ”ambianță” și ”mediu înconjurător”. Așadar, eu tind să cred că singura variantă corectă ar fi ”mediu ambiant”, iar ”mediu ambient” ar trebui să fie considerat pleonasm.
Meredith, îți mulțumim pentru sugestie!
Da, si eu stiam ca „ambiant” (= „ambiental”) este adjectiv, pe cand „ambient” (= „mediu ambiant”) este substantiv.
(Dupa cum „simt” eu semnificatia cuvintelor, „ambiant” are (fata de „inconjurator”, care poate fi pasiv in relatie cu noi) conotatia suplimentara a unui mediu inconjurator care nu doar este situat (in mod pasiv) in jurul nostru, ci care si interactioneaza cu noi.)
Victor, cred că sîmțești prea mult în cazul ăsta 🙂
Trebuie sa spun „cî cam” la fel sâmțăsc si eu, numai ca… Victòr, ori e pasiv, ori interactioneaza cu noi? Hotaraste-te!
Foarte frumos si adevarat comentarului lui Victor.Felicitari !
Erata a se citi ,, comentariul,, …. Asa e cand „simtesti”…
Exprimare neclara? Poate…
Inconjurator – pasiv; ambiental – interactioneaza.
Oh… la una dintre disciplinele de urbanism de la facultate, am avut o intreaga discutie despre ambient si ambianta, care, in ciuda faptului ca sunt prezentate in DEX ca fiind sinonime, au conotatii diferite, in functie de relatia cu utilizatorul spatiului. Ambientul este personal, este rezultat din interactiunea mediului cu valoarea personala pe care o ofera memoria individuala, iar ambianta este una obiectiva, este una perceputa de toti.
Corect. emanuela. In plus mai poseda si conotatii temporale diferite, ambientul prezentand o oarecare constanta (sau macar continuitate) in timp, pe cand ambianta este momentana si susceptibila sa se „inverseze” brusc si fara preaviz / fara perioada de tranzitie (vezi linistea care se asterne brusc asupra unei clase agitate la intrarea unui profesor respectat sau temut*, sau calmarea quasi-spontana a certaretilor recalcitranti la aparitia „mascatilor”).
* Cel putin „pe vremea mea” ASA era, acuma am inteles ca profesorii nu mai sunt nici respectati si nici temuti de catre elevi…